Senzorii electronici s-au micşorat, computerele şi telefoanele mobile sunt din ce în ce mai deştepte. Oamenii profită de inteligenţa lor şi se lasă guvernaţi de ele.
Oamenii sunt supuşi greşelilor, atât de calcul, cât şi de judecată. Au pierderi de memorie şi uneori nu pot răspunde la întrebări simple, precum „unde am fost săptămâna trecută pe vremea aceasta?”. Conştientizându-şi limitele, au decis să profite de inteligenţa gadgeturilor, care, încet-încet, încep să ne guverneze vieţile, scrie The New York Times.
Cei mai mulţi luăm decizii având doar informaţii parţiale şi suntem constrânşi să ne orientăm pe baza presupunerilor şi a intuiţiei. Există însă şi cei care utilizează date precise: Robin Barooah, un programator englez care acum stă în California, şi-a instalat pe computer un cronometru care îi spune de cât timp locuieşte în SUA. Barooah şi-a monitorizat munca, somnul şi dieta, pentru a schimba anumite obiceiuri, cum ar fi dependenţa de cafea. „Dacă vrei să înlocuieşti intuiţia cu ceva mai fiabil, trebuie să aduni date. O dată ce eşti bine informat, poţi trăi pe baza acestor informaţii”, spune Barooah. Ben Lipkowitz, de 28 de ani, ţine un jurnal digital, foarte detaliat. Lipkowitz ştie cât a mâncat sau cât a cheltuit, ce cărţi a citit şi ce cumpărături şi-a făcut.
Mark Caranza a creat o arhivă a tuturor ideilor pe care le-a avut de la 21 de ani, din 1984. Acum are o bază de date cu peste un milion de intrări: gânduri, conversaţii, persoane întâlnite, marcate cu data, ora şi locul. Comportamentul acestor oameni poate părea ciudat, dar cuantificarea acţiunilor în-seamnă putere. Înregistrarea lucrurilor permite teste, comparaţii şi experimente. Datele s-au infiltrat şi în sfera privată. Somnul, exerciţiile fizice, sexul, dieta, dispoziţia, localizarea, toate sunt acum subiectul măsurătorilor şi dezvăluirilor. Site-ul Foursquare ţine un jurnal al tuturor intrărilor utilizatorilor în anumite localuri, creând auto-mat un jurnal al obiceiurilor persoanei.
Revoluţia tehnologică
Până acum câţiva ani, părea inutil să cauţi autocunoaşterea prin intermediul numerelor. Apoi, trei lucruri s-au schimbat. Senzorii electronici au devenit mai mici şi mai eficienţi. Oamenii au început să poarte la ei dispozitive inteligente, precum telefoanele mobile. Iar platformele de socializare online au făcut transparenţa un lucru banal.
Telefoanele mobile oferă acum toată tehnologia necesară, care permite accesarea informaţiilor private de pe orice conexiune Internet: adrese de mail, fotografii, locuri frecventate şi prieteni. Reţelele de prieteni şi statusurile permit ca indivizii să fie analizaţi într-un mod pe care nu îl pot anticipa şi nici controla.
Vitezometrul lui Fyfe
Ken Fyfe, un pionier al dispozitivelor de monitorizare, a predat în anii ’90 ingineria la Universitatea Alberta din Ed-monton. Pe vremea aceea, monitorizarea atleţilor se făcea într-o cameră, pe o bandă de alergat, cu senzori lipiţi pe coapse, genunchi, glezne şi tălpi. Fyfe a presupus că ar fi destui oameni interesaţi de un vitezometru portabil, care să măsoare distanţa parcursă şi viteza medie. A lucrat la el timp de doi ani. L-a făcut în aşa fel încât să încapă în pantof, apoi a reuşit să transforme date din senzori în informaţie relevantă. Dispozitivul Fitbit are doi inchi lungime, arată ca o agrafă de birou şi monitorizează mişcarea şi repausul. Şi Philips, şi Nike au început să creeze astfel de dispozitive. Adidas şi Polar folosesc vite-zometrul lui Fyfe.
Monitorizarea sentimentelor
Jon Cousins, antreprenor software, a fost diagnosticat în 2007 cu o tulburare afectivă bipolară. Cousins a inventat un sistem de monitorizare a sentimentelor, pe care l-a numit Moodoscope, folosit acum de peste o mie de oameni. Aparatul trimite mailuri cu dispoziţia utilizatorului câtorva prieteni selectaţi. „Viaţa mea s-a schimbat radical. Dacă mă simţeam rău, prietenii mei voiau să ştie de ce”, a spus el. Monitorizarea personală nu este o unealtă de optimizare, ci una de descoperire, iar obiceiurile odată considerate bizare devin încet-încet normale. În curând, toată lumea va folosi aceste dispozitive şi nimeni nu va mai observa asta.
Gadgeturile pot dăuna respectului de sine
Unul dintre motivele pentru care monitorizarea automată funcţionează este că elimină sentimentele de nelinişte sau de ruşine pe care oamenii le încearcă în faţa unei persoane reale. Spre exemplu, site-urile care monitorizează cantitatea de alcool consumată sunt mai eficiente decât consilierea faţă în faţă. Totuşi, pentru că nu au tactul uman, gadgeturile sunt exclusiv obiective şi pot dăuna respectului de sine. Sistemele electronice de monitorizare nu au sentimente, iar obiectivitatea unui aparat poate părea nemiloasă sau crudă.
