În ciuda creșterii economice uriașe care o concurează pe cea a Chinei, România rămâne codașă la capitolul încasări bugetare, mult sub nivelul preconizat la o asemenea amploare a evoluției Produsului Intern Brut. Nici din taxe suplimentare, cum a fost supraacciza la carburanți, Guvernul nu a reușit să colecteze mai mult.
Execuția bugetară pentru cele zece luni ale anului arată de ce Guvernul e disperat să majoreze fiscalitatea. Creșterea economică cu care se laudă pur și simplu nu se vede în veniturile la buget. Pe de altă parte, cheltuielile cu pensiile și salariile au crescut în ritm amețitor, iar pentru a le putea onora Executivul a tăiat masiv de unde doare mai tare: de la investiții, inclusiv de la cele cu fonduri europene.
Taxele pe consum, în scădere
Cu toate că explozia PIB se bazează pe stimularea excesivă a consumului, nici măcar din TVA Ministerul Finanțelor nu a reușit să strângă semnificativ mai mulți bani, la acest subcapitol înregistrând o modestă creștere de 0,5%. De asemenea, încasările din accize continuă să se păstreze sub nivelul celor de anul trecut, deși, pentru a forța creșterea colectării, Guvernul a introdus, la 15 septembrie și 1 octombrie, o supraacciză importantă la carburanți, la care se aplică și TVA. Totuși, așa cum arată cifrele publicate de Ministerul Finanțelor, la finele lunii octombrie veniturile din accize erau mai mici cu 3% față de perioada similară a anului trecut.
Bani din rezervelede investiții
Veniturile nefiscale, unde intră și dividendele luate de la companii, au crescut însă cu 2,7 miliarde de lei, deci cu 17,3%, până la 18,59 miliarde lei. Trebuie reamintit că Guvernul a cerut dividende speciale de la companiile din subordine, luându-le banii din rezervele financiare destinate investițiilor. Numai companiile din energie au vărsat peste 2 miliarde de lei în acest scop. De cealaltă parte, cheltuielile cu salariile bugetarilor au urcat cu aproape 10 miliarde lei (21,2%) față de perioada similară a anului trecut, ajungând, în primele zece luni, să coste bugetul 56,3 miliarde de lei, adică aproape tot atât cât a încasat din contribuțiile de asigurări, care au adus doar cu vreo 2 miliarde de lei mai mult. De asemenea, cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 31,2 miliarde lei, în creștere cu 4,2%. La capitolul asistență socială, care înseamnă pensii și ajutoare sociale, cheltuielile au crescut masiv, cu 8,4 miliarde lei, ajungând în primele zece luni să fie de aproape 76 miliarde lei. Practic, aceasta este cea mai mare categorie de cheltuială a bugetului de stat, a doua fiind cea cu salariile. În acest an au fost aprobate două majorări importante ale punctului de pensie, la 1 ianuarie și la 1 iulie, care a ajuns astfel la 1.000 de lei.
Fără investiții cubani de la UE
În schimb, s-au tăiat 4,64 miliarde lei de la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, ajungându-se astfel de la 5,37 miliarde lei cheltuiți în timpul Guvernului Cioloș la doar 735 milioane lei în acest an. De asemenea, aproape 2 miliarde de lei s-au tăiat și de la cheltuielile de capital, care înseamnă banii de investiții. Acestea au scăzut de la 11 miliarde la 9 miliarde de lei. Per total, perioada ianuarie-octombrie 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,6 miliarde lei, de cinci ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult, până la 3,9% din PIB, și să ajungă la 4,1% în 2019. Pentru a finanța plata pensiilor în curs, Guvernul a aprobat reducerea, de la 1 ianuarie 2018, a cotei alocate Pilonului II de pensii private obligatorii de la 5,1% la 3,75%, ceea ce va presupune o pensie privată mai mică cu cel puțin 20% pentru actualii cotizanți și viitorii pensionari.
