Preşedintele PNL Crin Antonescu a declarat luni, că, personal, crede că liberalii nu ar mai trebui să „semneze condica la Cotroceni”, dar că decizia privind participarea la consultările cu preşedintele Băsescu va fi luată în şedinţa BPC, anunţă NewsIn. În schimb, PSD va da curs invitaţiei preşedintelui Traian Băsescu la discuţii pe tema decizie Curţii constituţionale privind Legea ANI, în condiţiile în care discuţiile cu opoziţia şi puterea sunt separate, mandatul şi componenţa delegaţiei social-democrate urmând să fie stabilite în şedinţa BPN, anunţă Mediafax.
„Consultările sunt una din prerogativele preşedintelui şi una din instrumentele politice ale unui preşedinte, tocmai pentru că se presupune prin spiritul Constituţiei că el este deasupra partidelor sau în afara partidelor. Traian Băsescu nu se comportă de ani de zile aşa. Şi atunci, din punctul meu de vedere, nici pe tema asta şi nici pe altele, atâta vreme cât această atitudine persistă, PNL nu ar trebui să mai semneze condica la Cotroceni. Dar o decizie pentru consultările de azi v-o anunţ imediat ce o luăm. Voi începe discuţia Biroului Politic cu acest subiect şi, ca să nu aşteptaţi foarte mult, imediat cum vom lua o decizie voi ieşi spre a vă reîntâlni”, a declarat Antonescu, înainte de şedinţa Biroului Politic al PNL.
PSD va da curs invitaţiei preşedintelui Traian Băsescu la discuţii pe tema decizie Curţii constituţionale privind Legea ANI, în condiţiile în care discuţiile cu opoziţia şi puterea sunt separate, mandatul şi componenţa delegaţiei social-democrate urmând să fie stabilite în şedinţa BPN.
„Ne ducem, deoarece ne-a chemat doar pe noi şi nu împreună cu puterea, a declarat pentru Mediafax liderul PSD Victor Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu are programate luni, de la ora 17.00, consultări cu formaţiunile parlamentare pe tema deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate.
Programul şefului statului pentru luni include consultări cu partidele politice parlamentare, grupul minorităţilor naţionale şi cu grupurile parlamentare de independenţi din Parlamentul României, pe tema „situaţiei generate de Decizia Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate”.
Începând de la ora 17.00, sunt programate discuţii cu Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator.
La ora 18.00, vor avea loc cele cu Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi grupurile parlamentare de independenţi din Parlament.
Curtea Constituţională a constatat, în 14 aprilie, că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.
Motivarea CC, care a fost publicată joi, arată, printre altele, că activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este mai mult decât ar trebui să aibă voie un organ admistrativ, făcându-se confuzie între anchetă şi judecată.
Curtea Constituţională (CC) apreciază că activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este mai mult decât ar trebui să aibă voie un organ admistrativ, făcându-se confuzie între anchetă şi judecată.
Curtea Constituţională (CC) a apreciat că obligaţia de a se publica declaraţiile de avere, precum şi cea de a trimite aceste documente la ANI încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit motivării deciziei prin care mai multe articole ale legii ANI au fost declarate neconstituţionale.
Atribuţia inspectorilor ANI de a cere confiscarea averii contravine principiului conform căruia averea se prezumă dobândită licit, la fel şi procedura administrativă care-l obligă pe cel anchetat să aducă probe care să demonstreze corectitudinea, răsturnându-se astfel sarcina probei, susţine CC.
Potrivit legii, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, Legea ANI trebuie pusă în acord cu această decizie.
