Şapte din cei nouă judecători ai CCR, în conflict de interese

Surse din cadrul ANI ne-au declarat că, în urma unor sesizări, acum circa trei săptămâni, s-au declanşat verificările declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor Curţii Constituţionale. În declaraţiile de avere şi interese ale lui Ioan Vida, preşedintele CCR, şi ale judecătorului Nicolae Cochinescu inspectorii ANI nu au găsit nereguli. În cazul celorlalţi şapte judecători au existat însă indicii de nerespectare a normelor de integritate. Astfel, în cazul judecătorilor Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader şi Valentin-Zoltan Puskas ar fi fost găsite neconcordanţe sau omisiuni în declaraţiile de avere şi interese, iar în cazul judecătorilor Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu şi Valentin Zoltan Puskcas ar fi existat indicii potrivit cărora aceştia îşi rotunjesc averile cu acţiuni comerciale incompatibile cu funcţia lor, mai precis că deţin acţiuni la societăţi comerciale.

Astfel, potrivit celei mai recente declaraţii de avere depuse de Augustin Zegrean, acesta a declarat că este acţionar RAAL SA, de unde în 2008 a primit dividende în valoare de 9.200 lei. În cazul lui Petre Lăzăroiu, verificările ANI au pornit de la acţiunile pe care judecătorul le deţine la compania Nufărul SA şi de la câştigurile obţinute de la un cabinet de avocatură, în valoare de 199.000 lei. La rândul său, Valentin Zoltan Puşcaş a declarat că deţine 20% din acţiunile Societăţii Cooperativa Meşteşugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe, de unde a primit în 2008 dividende în valoare de aproape 30.000 de lei. Potrivit legii, magistraţii nu pot fi acţionari la societăţi comerciale. „Cei şapte judecători de la Curtea Constituţională sunt în conflict de interese deoarece, ştiind că sunt cercetaţi de ANI, au decis că sunt neconstituţionale articolele de lege în baza cărora erau ei înşişi verificaţi”, ne-a declarat europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei.
În detaliu, pe pagina de internet www.romanialibera.ro, situaţia judecătorilor de la Curtea Constituţională în raport cu verificările Agenţiei Naţionale de Integritate.

1. Ion Predescu

În ultima sa declaraţie de avere, judecătorul Ion Predescu a înscris un teren, un Oltcit şi certificate la SIF Oltenia. Nu deţine nici o casă, nici conturi bancare. La rubrica venituri, el nu a completat nici o sumă. În declaraţiie anterioare celei din 2009, adică în cele din 2005 şi 2008, Ion Predescu a menţionat că are în proprietate o casă de locuit în Craiova, moştenită de soţia sa. În declaraţia din 2009 însă, această casă nu a mai fost înscrisă în declaraţia de avere şi nici nu s-a menţionat înstrăinarea imobilului. În plus, ANI ar fi descoperit că Ion Predescu ar avea zece conturi bancare nedeclarate care conţin suma totală de 50.000 de euro. Toate conturile ar fi fost deschise în 2008. Ion Predescu a fost timp de 14 ani senator PSD şi a deţinut funcţia de ministru al Justiţiei în guvernul Văcăroiu în perioada 2 septembrie 1996-12 decembrie 1996.

2. Aspazia Cojocaru

A declarat două terenuri, un apartament cu 4 camere, o garsonieră, două case – fără a menţiona valoarea de impozitare. De asemenea, are o casă de vacanţă despre care a menţionat că valorează 400.000 de lei. Judecătoarea mai are un autoturism şi bijuterii în valoare de 11.000 de euro şi un depozit de 55.000 de lei din 2009. La rubrica venituri, Aspazia Cojocaru cumulează salariul de judecător CCR – 176.400 lei, două salarii de profesor universitar – 17.000 lei plus 32.000 lei, pensia – 69.000 lei şi drepturi de autor – 3.700 de lei. Surse ANI susţin că, în declaraţiile de avere şi interese ale Aspaziei Cojocaru, ar exista inadvertenţe şi omisiuni. Presa a relatat că Aspazia Cojocaru a fost colaborator al Securităţii şi că ar fi făcut poliţie politică, că ar fi fost recrutată de Rodica Stănoiu şi că ar fi avut numele de cod „Ana”. Potrivit presei, CNSAS a confirmat prima dată dosarul de turnător al Aspaziei, însă ulterior l-a infirmat.

3. Acsinte Gaspar

În declaraţia de avere depusă în 2009, acesta susţine că are în proprietate o casă, o maşină, bijuterii şi tablouri în valoare de peste 10.000 de euro. Are patru depozite bancare cu sume cuprinse între 15.000 şi 30.000 de euro. În declaraţia sa de avere şi interese inspectorii ANI ar fi descoperit neconcordanţe. La fel ca şi alţi colegi de la CCR, Gaspar cumulează pensia de 87 mii de lei cu salariul de judecător – 172.000 lei. În perioada comunismului, Acsinte Gaspar a fost şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat (1965-1989), care pregătea decretele lui Ceauşescu. După Revoluţie, a fost parlamentar PSD între anii 1996 şi 2004, iar în guvernarea Năstase a fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

4. Valentin Zoltan Puskas

În ultima declaraţie de avere Puskas a înscris trei terenuri (pentru care nu a declarat valoarea de impunere), două case şi două autoturisme. De asemenea, a menţionat că, în 2009, a vândut un apartament şi o casă, deşi aceste imobile nu apar pe declaraţia din 2008. Judecătorul a menţionat că cele două imobile au fost dobândite prin moştenire în 2008. Puskas a înscris şi 11 depozite bancare cu sume cuprinse între 15.000 şi 60.000 de lei. De asemenea, el a declarat că a împrumutat o persoană cu 150.000 de şi că deţine 20% din acţiunile Societăţii Cooperativa Meşteşugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe, de unde a primit în 2008 dividende în valoare de aproape 30.000 de lei. Potrivit legii, magistraţii nu pot fi acţionari la societăţi comerciale. Valentin-Zoltan Puskas a fost timp de 11 ani senator al UDMR.

5. Augustin Zegrean

Potrivit ultimei declaraţii de avere, Zegrean deţine două terenuri, patru imobile (la unul dintre imobile nu a declarat valoarea de impozitare), un autoturism şi patru depozite bancare în lei (60.000) şi euro (40.000). Mai are datorii la bănci de 10.000 de euro şi 60.000 de lei. El declară că este acţionar RAAL SA, de unde, în 2008, a primit dividende în valoare de 9.200 lei. Deţinerea de acţiuni a declanşat verificările ANI. A fost parlamentar FSN între ’90 şi ’92, iar între 2004 şi 2007 – deputat ales pe listele PD.

6. Petre Lăzăroiu

Potrivit declaraţiei de avere, acesta deţine două terenuri, două case şi două maşini, tablouri şi bijuterii în valoare de 125.000 de euro şi două depozite bancare de 177.000 lei în total. În 2008 a făcut o donaţie către Arhiepiscopia Bucureştiului în valoare de 220.000 lei. ANI a declanşat verificările deoarece judecătorul deţine acţiuni la compania Nufărul SA şi are câştiguri inclusiv de la un cabinet de avocatură – 199.000 lei.

7. Tudorel Toader

În ultima declaraţie de avere, Toader menţionează că deţine şapte terenuri, şase imobile şi două autoturisme. Mai are un credit la bancă de 125.000 de euro. Cumulează venituri din activitatea didactică, 167 mii lei, cu cele din profesia de judecător, 99 de mii de lei. Surse ANI susţin că ar exista neconcordanţe în declaraţiile sale de avere şi interese.

8. Nicolae Cochinescu

Declaraţiile de avere şi interese sunt conforme prevederilor legale, susţin surse ANI. În ultima declaraţie de avere, acesta menţionează că deţine, împreună cu soţia, un teren, trei apartamente şi două depozite bancare, unul de 360.000 de lei şi celălalt de 30.000 de euro. Precum alţi colegi ai săi, şi el cumulează pensia, 85.000 de lei, cu salariul, de 223 mii lei anual. Nicolae Cochinescu a deţinut mai multe funcţii de procuror atât în vremea comunismului, cât şi după ’89. Între anii 1996 şi 1997, a fost procurorul general al României. A fost considerat campionul recursurilor în anulare împotriva foştilor proprietari care şi-au recâştigat bunurile prin instanţe. Recursurile în anulare au provocat apoi pierderea a zeci de procese la CEDO de către statul român.

9. Ioan Vida, preşedintele CCR

Declaraţiile sale ar fi conforme cu legea. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Vida deţine şase terenuri, trei case, un apartament şi o casă de vacanţă. Judecătorul mai declară că deţine un tractor şi o maşină, ambele moştenite. Ioan Vida are şi patru depozite la bancă: două depozite în dolari, în valoare cumulată de 5.000 de dolari, un depozit de 2.509 euro şi un depozit de 187.181 lei. Nu are datorii şi mai declară că, pe lângă salariul de preşedinte al CCR, 193.024 lei, a mai obţinut şi 134.665 lei ca profesor universitar.