Înființarea acestei secții a fost propusă de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și preluată ca amendament de către PSD (doar parlamentarii pot propune amendamente la textele de lege).
Acesta a fost discutat de parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache (PSD), care au analizat Legea de organizare judiciară (304/2004). Astfel, Secţia de investigare a infracţiunilor din justiție ar urma să fie introdusă în articolul care reglementează structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Propunerea a stârnit dispute între reprezentanții UNJR și cei ai Parchetului General, dar și între parlamentari. „Noi am ajuns la concluzia că este necesară înființarea unei astfel de secții, dedicată corupției în justiție. O altă problemă a fost legată de anchetarea tot de către DNA a judecătorilor care judecă dosare de corupție. S-au făcut interceptări. Pentru a asigura imparțialitatea, este important să avem o structură diferită”, a afirmat Dan Gârbovan (UNJR). Poziția UNJR a fost susținută și de senatorul PSD Șerban Nicolae. „DNA se plânge că are prea multe cauze. Uite, îi scăpăm noi de o parte dintre dosare. Să nu fie aceeași instanță care deschide dosare de corupție și să deschidă dosare judecătorilor care judecă”, a comentat Șerban Nicolae. Pe aceeași poziție s-au situat și Marton Arpad (UDMR) și Steluța Cătăniciu (ALDE). De cealaltă parte a baricadei s-au situat Parchetul General, dar și PNL și USR.
„Este o modificare cu care nu suntem de acord. În măsura în care faptele judecătorilor sau procurorilor sunt de competența DNA sau DIICOT întrucât acestea sunt înființate pentru a combate aceste fapte. Dacă sunt infracțiuni de alte categorii, trebuie să rămână de competența parchetelor obișnuite”, a explicat Irina Kuglay (Parchetul General). PNL și USR s-au opus înființării acestei secții speciale. ”Vreți să dați o lovitură la coaste DNA”, a comentat Cătălin Predoiu (PNL).
În cele din urmă, după o pauză de zece minute, președintele Comisiei, Florin Iordache, a anunțat suspendarea dezbaterilor având în vedere că „este ziua în care a decedat Regele Mihai”. Deputatul a propus ca amendamentul prin care se propunea înființarea unei secții speciale pentru investigarea magistraților să fie respins. Amendamentele respinse se pot susține și vota, totuși, în plen.
____________________________________________________________________
„Faptele judecătorilor sau procurorilor sunt de competența DNA sau DIICOT întrucât acestea sunt înființate pentru a combate aceste fapte. Dacă sunt infracțiuni de alte categorii, trebuie să rămână de competența parchetelor obișnuite.“
Irina Kuglay, reprezentantul Parchetul General
__________________________________________________________________
Cum pot fi anulate soluțiile procurorilor
Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, arată o nouă modificare propusă de parlamentari. Față de forma legii în vigoare, s-a adăugat sintagma „sau netemeinice”. Cu alte cuvinte, parlamentarii au lărgit sfera cazurilor în care șefii pot infirma soluțiile subalternilor. Dacă inițial era vorba doar de soluțiile care încălcau legea, acum pot fi anulate și cele „netemeinice” .
Această propunere a fost formulată de către UNJR și de către CSM, dar a fost criticată de Parchetul General. Propunerea a fost preluată ca amendament de parlamentarii PSD și ALDE. Propunerea figura și în draftul inițial al legilor justiției prezentat de ministrul Justiției, Tudorel Toader.
„Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor”, prevede un alt amendament al UDMR, votat ieri de Comisia specială pentru legile justiției.
De asemenea, comisia a decis că hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, iar în cazuri temeinic motivate termenul poate fi
prelungit.
