Finalizat la sfârşitul anului 2009, dezvoltatorul proiectului rezidenţial Bucur a vândut aproximativ 75% din apartamentele construite. Chiar de la începutul construcţiei s-a dorit realizarea unor apartamente care să se adreseze în principal unei clase de venituri peste medie, cu suprafeţe generoase şi care să beneficieze de o amplasare în centrul oraşului. Apartamentele sunt în prezent finalizate, însă vânzările au cunoscut o scădere din cauza contextului economic. Acest lucru a determinat dezvoltatorul proiectului să adapteze oferta din mers. Astfel, în prezent, pe lângă posibilitatea de a putea cumpăra, puteţi să şi închiriaţi la un preţ care începe de la 600 euro pe lună pentru o garsonieră. Acest lucru a făcut ca la momentul actual, din primul bloc al ansamblului, aproape toate garsonierele să fie închiriate.
O altă soluţie prin care apartamentele au devenit mai accesibile pe piaţă, constă în achiziţionarea acestora la stadiul de „gri”, adică fără finisajele interioare, dotate doar cu tâmplărie din PVC şi centrală termică. Bineînţeles, există şi posibilitatea de a cumpăra apartamente complet finisate, însă preţul creşte în funcţie de finisaje. „Am ales această variantă pentru a putea scădea preţul de vânzare şi pentru a lăsa posibilitatea viitorilor locatari să-şi personalizeze locuinţa cum doresc”, declară Vlad Bălteanu, broker Lex Audita, agent vânzări Ansamblu Bucur.
Ansamblul a fost finalizat anul trecut
Cu o investiţie totală de aproximativ 8,5 milioane de euro, proiectul Bucur a fost început la sfârşitul anului 2006, fiind construit în două faze şi finalizat în toamna anului trecut. Acesta este amplasat în apropiere de Piaţa Unirii, la 200 m de intersecţia Bd.-ului D. Cantemir cu Mărăşeşti. Datorită poziţiei centrale, locatarii vor beneficia de toată infrastructura de transport în comun (metrou, tramvai, autobuz) şi de acces rapid cu automobilul în orice parte a oraşului. În imediata apropiere se găsesc grădiniţe, şcoli, spaţii de joacă, centre comerciale, mall, supermaket, lăcaşe de cult, precum şi două parcuri (Tineretului şi Carol).
În plus, la parterul fiecărei clădiri sunt prevăzute spaţii pentru birouri sau pentru activităţi comerciale. „Ne-am gândit să oferim un acces separat de spaţiile de birouri, deoarece am dorit să asigurăm în acest fel securitatea şi intimitatea spaţiilor rezidenţiale”, afirmă Vlad Bălteanu.
Au mai rămas doar 16 apartamente de vânzare
Complexul Bucur se întinde pe o suprafaţă de teren de 3.000 mp, având o suprafaţă construită de 17.050 mp. Acesta cuprinde două blocuri cu un regim de înălţime de S+P+5E+6Eretras, totalizând un număr de 66 de apartamente cu 1, 2, 3, 4 camere şi penthouse. Suprafeţele apartamentelor pornesc de la 64 mp construiţi şi ajung la 490 mp construiţi în cazul unui penthouse. Blocurile au o structură pe stâlpi şi planşee din beton armat, zidărie din cărămidă şi termosistem de 7 cm. La interior, apartamentele sunt compartimentate cu gips-carton şi izolate cu vată minerală.
Subsolul blocurilor oferă spaţiu pentru 50 locuri de parcare, printre care se regăsesc şi locuri suprapuse cu sistem elevator tip Klasuss, o metodă eficientă de salvare a spaţiului. Preţul unui loc de parcare este de 15.000 euro + TVA. Toate apartamentele, indiferent de gradul de finisare, beneficiază de centrală termică, aer condiţionat, tâmplărie din PVC, uşi de acces blindate, sistem de videointerfon şi alarmă. În plus, clădirile au pază 24/24, supraveghere exterioară cu camere video, câte două lifturi în fiecare clădire şi rampă pentru persoanele cu dizabilitaţi.
Până acum, din totalul apartamentelor au fost vândute circa 75%, stocul garsonierelor şi al celor cu două camere fiind epuizat. Mai sunt disponibile doar cele cu trei şi patru camere şi unităţile tip penthouse. Costul mediu de achiziţie pentru apartamentele predate la stadiul „gri” este de 1.100 euro/mp + TVA. „Cei care au cumpărat până acum sunt persoane cu venituri medii şi peste medie, al căror loc de muncă este legat de zona centrală şi de nord a Bucureştiului, având ca principiu aprecierea calităţii şi implicit a durabilităţii unei construcţii”, completează Vlad Bălteanu.
