Iepurele vioi de Paşti
Originea iepuraşul de Paşti pare să fie legată de festivalul anglo-saxon dedicat lui Eastre, zeiţa primăverii, a cărei mascotă era un iepure. Simbolul fertilităţii, iepurele a început să fie asociat cu celebrarea americană a Paştelui când germanii stabiliţi în Pennsylvania în 1700 au adus cu ei poveştile despre iepuraşul legendar care face ouă, iar copiii au îndrăgit foarte tare acest basm.
Vrăjitoarele pascale suedeze
Multe dintre lucrurile pe care nu le ştii despre Paşti au legătură cu tradiţiile ciudate ale fiecărei ţări din Săptămâna Mare. În Suedia şi unele regiuni din Finlanda se organizează un mini-Haloween în joia sau sâmbăta dinaintea sărbătorii. Fetiţele se îmbracă în haine vechi şi fuste largi, apoi merg din uşă în uşă cu un ibric sau ceainic din cupru, pentru a primi daruri.
Se spune că tradiţia provine din vechiul obicei conform căruia vrăjitoarele zburau către un munte din Germania în joia dinaintea Paştilor, pentru a dansa cu Satana. Pe drumul de întoarcere, suedezii aprindeau focuri pentru a le speria, o practică marcată astăzi de focurile mari şi artificiile date în zilele până în sâmbăta Paştelui.
Chiflele fierbinţi cu cruce
Aceste prăjituri tradiţionale din aluat se mănâncă în Vinerea Mare, în special în Marea Britanie. Din pâine dulce, aromată cu fructe şi condimente, aceste chifle sunt o mâncare cu adevărat legendară – crucea albă de pe fiecare dintre ele simbolizează suferinţa lui Hristos. Acum câţiva ani, un raport fals a fost dat publicităţii de un ziar britanic, care susţinea că autorităţile din oraşul York au interzis aceste prăjiturele în şcolile de stat, pentru a evita jignirea elevilor care nu erau creştini.
Celebrarea etiopiană întârziată a Paştilor
Creştinii ortodoxi etiopieni sărbătoresc Paştile la o săptămână sau două după Biserica Occidentală (uneori, pică în aceeaşi zi, datorită variaţiilor calendarului ortodox estic, pe care etiopienii îl urmează). Fasika (Paştile) este precedat de opt săptămâni de post de carne şi lactate. În ajunul sărbătorii pascale, creştinii etiopieni participă la slujba lungă de câteva ore de la biserică, care se termină la 3 dimineaţa, după care încheie postul şi sărbătoresc învierea lui Hristos.
Paradele de Paşti
O veche superstiţie spune că purtarea hainelor noi de Paşti aduce noroc în restul anului. Începând de la mijlocul anilor 1800, clasele bogate din New York care ieşeau de la biserică se plimbau pe Fifth Avenue, ca să îşi arate noile achiziţii. De aici se trage tradiţia paradei din zilele noastre de pe Fifth Avenue, care acum este însă mult mai trăsnită şi relaxată.
Ouăle Faberge
În Rusia anilor 1885, ţarul Alexandru al III-lea căuta un cadou de Paşti pentru soţia sa, Maria Feodorovna. A luat legătură cu bijutierul Peter Carl Faberge, care i-a făcut un ou de aur cu smalţ alb, care se deschidea şi dezvăluia un gălbenuş aurit şi o găină mică cu ochi din rubin. Aşa a început o tradiţie a ouălor decorate, fiecare unic, cu propria surpriză. Ouăle Faberge continuă să reprezinte apogeul opulenţei, fiind produse până în 1917, când monarhia rusă s-a prăbuşit.
Arderea trădătorilor
Paştile este un moment de sărbătoare şi bucurie în Biserica Creştină. În unele locuri, pe lângă bucurie, celebrarea este violentă. Comună în câteva ţări din America Latină şi unele regiuni din Grecia, practica implică legarea unei păpuşi care îl înfăţişează pe Iuda, trădătorul lui pe Isus, şi apoi incendierea sau explozia dinăuntrul ei, cu ajutorul artificiilor.
În ultimii ani, oamenii au folosit păpuşi cu chipul politicienilor sau afaceriştilor care au făcut ceva greşit. În Venezuela, în 2008, un Iuda îmbrăcat ca un reprezentativ Exxon a fost incendiat, după o dispută legală între gigantul petrolului şi autorităţi. Tradiţia a lăsat loc şi de interpretări greşite. De exemplu, în 2005, Departamentul de Stat al Americii a criticat dur Grecia într-un raport pentru „incendierea anuală a păpuşilor reprezentând evrei”. Grecii au dat un răspuns scurt şi cumprinzator: „Sunteţi idioţi”.
Slujba de răsărit
În 1773, prima slujbă de răsărit din America, ţinută suficient de devreme încât participanţii să prindă primele raze ale soarelui împreună, a fost celebrată în Winston-Salem, North Carolina, şi organizată de o biserică ale cărei rădăcini sunt în Cehia de astăzi. Slujba marchează mormântul gol pe care l-a găsit Fecioară Maria în zorii zilei de Paşti. De atunci, asemenea celebrări au fost ţinute în locuri diverse, precum Hollywood Bowl, Lincoln Memorial sau Grădina zeilor din Colorado Springs.
Vinerea zmeielor din Bermude
Legenda spune ca un învăţător din Bermude căuta o modalitate simplă şi eficientă de a ilustra ridicarea lui Hristos în Rai, aşa că a folosit un zmeu cu imaginea lui Isus pentru ca elevii săi să înţeleagă mai bine noţiunea. Ca rezultat, Vinerea Mare se sărbătoreşte în regiune cu zmeie colorate făcute din beţe şi hârtie multicoloră sau şerveţele.
Ouăle de Paşti
Oul apare în multe tradiţii antice ca simbolul vieţii sau al începutului ei. În Europa medievală, ouăle erau printre primele mâncăruri consumate după post- sfinţite în prealabil. Practica vopsirii ouălor provine de la vechii greci şi sirieni creştini, care făceau schimb de ouă roşii reprezentând „sângele lui Hristos”. Imigranţii nemţi şi austrieci au adus mai târziu practica în America.
