Întrebat pe ce se bazează când face o astfel de afirmaţie, liderul comuniştilor moldoveni a invocat „participarea reprezentanţilor statului vecin” (România – n.r.) la evenimente şi „alte lucruri care au avut loc”.
El a dat ca exemplu un presupus atac informatic iniţiat din România şi de la Tiraspol în scopul anihilării sistemelor de comunicaţii ale autorităţilor „Din România – dintr-un oraş pe care nu reţin cum se numeşte – şi din Transnistria, din Tiraspol, cu 24 de ore înainte (de evenimentele din 7 aprilie – n.r.), au fost atacate serverul MAI şi al preşedintelui Republicii Moldova Au vrut să ne deconecteze toate căile de legătură, tot internetul, toată sistema de dirijare”, a explicat fostul preşedinte.
El a subliniat că presupusul atac informatic şi violenţele din 7 aprilie au intervenit în condiţiile în care Comisia Electorală Centrală se pregătea să anunţe rezultatele alegerilor din 5 aprilie. În plus, a mai argumentat Voronin, actualul premier Vladimir Filat, pe atunci în opoziţie, şi primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, ceruseră cu o lună înainte de scrutin autorizaţie pentru un miting de protest în Piaţă faţă de falsificarea alegerilor.
„Toate aceste lucruri au fost organizate şi pregătite şi pe data de 7 aprilie noi am avut scenariul unei adevărate lovituri de stat”, a conchis Voronin. Întrebat pe ce se bazează când afirmă aceasta, el a răspuns că „pe evenimente, pe organizarea lor, pe tot scenariul care a fost început şi derulat şi până astăzi ceea ce se petrece dovedeşte o încercare de lovitură de stat. Au încercat-o cei care azi stau în Parlament la guvernare şi alţii din spatele lor, care nu toţi sunt din R. Moldova”, a afirmat Voronin.
În opinia sa, revoluţie şi lovitură de stat „e una şi aceeaşi” şi a reamintit că preşedintele interimar al ţării, liberalul Mihai Ghimpu a declarat la o conferinţă internaţională de la Vilnius că ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie a fost revoluţie.
Întrebat ce dovezi are când afirmă că liderii opoziţiei de atunci şi alţii stau în spatele tentativei de lovitură de stat, Voronin a răspuns că „dovezi trebuie să aducă Procuratura şi aceste comisii speciale” care au fost create şi de el însuşi, dar nu au reuşit să facă nimic, şi de actuala guvernare. El a anunţat în context că marţi este aşteptat la audieri la comisia care activează în prezent pentru a elucida evenimentele din 7 aprilie.
„Toate evenimentele şi tot ce s-a întâmplat este natural lovitură de stat”, a ţinut să sublinieze Voronin.
Întrebat de ce nu s-au luat măsuri pentru a contracara o eventuală lovitură de stat, din moment ce şi fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Artur Reşetnicov, spune că au existat niste informaţii privind o lovitură de stat, Voronin a încercat să explice că cei 1.300 de poliţişti trimişi nu puteau face faţă pentru a evita devastarea clădirilor. „Nu putem să ţinem nişte poliţişti pregătiţi să stea să aştepte o lovitură de stat”, a spus Voronin.
În sprijinul teoriei privind un complot pentru o lovitură de stat, fostul preşedinte acuză că actuala guvernare n-are niciun motiv să elucideze faptele din 7 aprilie. „Au fost foarte bine organizate şi dirijate…S-a schimbat foarte repede guvernarea, iar cei care au venit n-au fost cointeresaţi să fie găsit acest raspuns. Dar răspunsul există. Mă refer la lideri politici care au venit imediat la guvernare, aceasta a fost scopul, repet, a fost lovitura de stat”, a insistat liderul PCRM.
Imediat după protestele din 7 aprilie Voronin a acuzat România de implicare în aceste manifestaţii, expulzându-l pe ambasadorul Filip Teodorescu, despre care a afirmat că a acordat consultanţă opoziţiei în timpul campaniei electorale. De asemenea, preşedintele moldovean a acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat. Ulterior, Voronin a menţionat şi Serbia ca posibil stat care, împreună cu România, ar fi dorit să provoace la Chişinău o „revoluţie colorată”.
Vladimir Voronin le spunea în aprilie anul trecut reprezentanţilor diplomatici acreditaţi la Chişinău că, din informaţiile deţinute, din oraşul Iaşi, România, au venit patru autobuze cu tineri pentru a participa la protestele din capitala moldoveană. Preşedintele Moldovei a subliniat că astfel de date vorbesc despre faptul că acţiunile respective au fost planificate din timp, iar România se face vinovată de tentativă de organizare a unei lovituri de stat.
Republica Moldova i-a declarat, în 8 aprilie, personae non gratae pe ambasadorul român la Chişinău şi pe un alt diplomat român, acuzând România de implicare în protestele ce au avut loc la Chişinău după alegerile parlamentare din 5 aprilie. Totodată, Chişinăul a introdus regimul de vize pentru cetăţenii români. În acelaşi timp, a început o campanie de intimidare constantă asupra jurnaliştilor români, pe care i-a expulzat sau i-a determinat să plece în câteva zile de pe teritoriul ţării.
Decizia a fost luată după protestele în masă de la Chişinău, în cadrul cărora au fost expuse lozinci privind unirea României cu Moldova. De asemenea, un episod des invocat de autorităţi, dar care rămâne controversat, este arborarea drapelului României şi al UE în locul celui al Moldovei pe sediul Preşedinţiei. „România este implicată în toate aceste procese, însă răbdarea are limitele ei. Îi cunoaştem pe autorii acestor evenimente, dar, în parte, ei au fugit”, a declarat Voronin, după ce grupuri de manifestanţi au devastat şi incendiat sediul Parlamentului şi al Preşedinţiei. Voronin a spus că „influenţa României este simţită foarte serios şi se simte mâna serviciilor secrete”. Printre organizatorii evenimentelor el a numit „agenţii economici cu capital penal, foşti politicieni care doreau din nou să ajungă la putere, precum şi cei care nu au reuşit să ajungă în Parlament”.
