Apă cu amoniac la Zalău

Locuitorii reclamă gustul apei „importate” din judeţul Cluj.

Furnizarea apei la robinet după un program strict a fost ani buni un coşmar pentru municipiul Zalău şi locuitorii săi. Chiar dacă problema a fost rezolvată între timp, cu ajutorul Com­paniei de Apă Someş, care aduce apă din lacurile de acumulare din Munţii Apuseni, zălăuanii continuă să formeze cozi interminabile la cele nouă fântâni arteziene din localitate. Ei se declară scârbiţi de gustul de clor al apei ce curge la robinete. Asta, chiar dacă apa de la cişmele poate reprezenta o ameninţare la sănătatea consumatorilor.

Analizele făcute de către specialiştii Autorităţii pentru Sănătate Publică (ASP) Sălaj indică un conţinut ex­trem de mare de amoniac, ce depăşeşte considera­bil concentraţia maximă ad­misă de normativele de potabilitate a apei, care pre­văd un maxim de 0,5 mg/litru pentru apa furnizată de fântânile din oraş.

Porţi închise din 2007

Cea mai gravă situaţie se în­re­gistrează la fântânile de pe strada Corneliu Coposu şi din faţa Prefecturii, unde concentraţia maximă admisă este depăşită de peste 20 de ori. Cele mai „bune” analize au ieşit în cazul apei de la arteziana de pe strada Dobrogeanu Gherea, unde conţinutul de amoniac depăşeşte de „doar” opt ori nivelul admis.

Primăria Zalău, care este administratorul acestor fân-tâni, are obligaţia de a informa populaţia cu privire la calitatea necorespunzătoare a apei. Cu toate acestea, doar o singură cişmea a fost dotată cu o plăcuţă informativă, care îi atenţionează pe oameni că apa este poluată cu amoniac.

Potrivit oficialilor ASP Sălaj, conţinutul excesiv în amoniac al apei ce curge la artezienele Zalăului nu este cauzat de eventualele infiltraţii din reţeaua de canalizare, ci de structura solului. Pe termen lung, concentraţia mare de amoniac afectează sănătatea, mai ales în condiţiile în care mulţi zălăuani beau de zeci de ani apă din cişmele oraşului, susţin inspectorii ASP Sălaj.

Acces restrâns la apă potabilă

Şi în mediul rural, apa potabilă constituie o problemă. Mai puţin de 20% din populaţia rurală a Sălajului, ce reprezintă locuitorii din 14 comune, au acces la sisteme de alimentare cu apă potabilă. Restul sălăjenilor continuă să bea apă din fântânile de mică adâncime, pline de infiltraţii de la grajduri şi latrine şi care au, în consecinţă, un conţinut mare în nitraţi şi nitriţi. Aceştia pot provoca decesul sugarilor.