Tara Mesterului Manole
Monument istoric este si casa din Dionisie Lupu nr. 72. Fatada degradata, gaurile din tencuiala, geamurile sparte, balcoanele care stau sa cada , starea precara a jgheaburilor si a burlanelor, totul indica categoria de monument istoric in acceptiunea romaneasca. Aflata ani de zile pe lista monumentelor istorice, cladirea a fost declasata dupa 1990. In 2008, pentru a fi salvata de la o iminenta demolare a carei aprobare fusese deja ceruta de proprietar, o firma de constructii, societatea civila obtine re-clasarea imobilului ca monument istoric.
In ansamblul strazii Dionisie Lupu, imobilul in stil francez este un reper important. El formeaza un ansamblu armonios impreuna cu parculetul, strajuit de un gratios grup statuar, aflat la intersectia strazilor Pitar Mos, Jules Michelet si Dionisie Lupu.
Casa a fost construita in 1884 si este creatia arhitectului Ioan I. Rosnovanu, care a si locuit acolo o perioada. Rosnovanu, unul dintre primii arhitecti romani cu studii la Ecole des Beaux Arts din Paris, a fost un important reprezentant al stilului francez in arhitectura romaneasca de la sfirsitul secolului XIX.
Imobilul are o somptuoasa fatada dominata de un piano nobile strapuns de golurile rectangulare ale ferestrelor in stil neoclasic, incadrate in partea superioara de frontoane curbe in alternanta cu frontoane frante si pe laterale de coloane cu capiteluri corintice. Decoratia parterului si a demisolului se compune din bosaje orizontale sprijinite pe semi-coloane scurte din tencuiala. Deasupra cornisei decorata cu capriori, se afla lucarne in stil frantuzesc. Cele doua intrari ale imobilului sunt strajuite de cariatide, in timp ce deasupra lor, linia verticala se continua cu balcoane incadrate de coloane si doua turnulete marcheaza mansarda. Deasupra intrarii ce duce la peronul unde altadata trageau trasurile se mai pastreaza parte dintr-un mascheron.
Dupa primul razboi mondial, in imobil functiona un camin de fete, studente de conditie modesta, dornice de invatatura. Caminul fusese infiintat prin eforturile maresalului Alexandru Averescu (1859-1938) si ale sotiei sale, Clotilda, nascuta Cagliari, de care maresalul se indragostise in timpul studiilor facute la Torino.
Maresalul Averescu, care impartea cu sotia pasiunea pentru opere filantropice, muzica si literatura, a fost o personalitate remarcabila a vietii publice romanesti din prima jumatate a secolului XX. Comandant al Armatei a II-a la Marasti si Oituz, om politic, prim-ministru si teoretician militar, Averescu a contribuit la intemeierea Romaniei Mari.
Doamna Averescu, binecunoscuta in epoca pentru operele sale de binefacere, a dispus extinderea fatadei eclectice de inspiratie academica a lui Ioan Rosnovanu printr-o cladire anexa, ne-clasata monument, in care a functionat caminul de fete.
In octombrie 2009, anexa, mult mai mare decit partea vizibila din Dionisie Lupu, a fost demolata: pe intreg terenul din spatele fatadei se va construi o cladire gigant din sticla si otel. Este greu de anticipat ce va ramine din monument odata inceputa noua constructie. Numele lui Ioan I. Rosnovanu, renumit in epoca pentru proiectul Hotel de France de pe Calea Victoriei, demolat in 1979, azi sediul Bancorex, va dainui numai in cartile de istorie, caci cladirile sale par a fi sortite disparitiei.
Pe malurile Dimbovitei monumentele istorice sunt acele cladiri care stau in calea progresului si modernitatii: daca nu pot fi demolate, pot fi maltrate.
In tara Mesterului Manole, arhitectii ne demoleaza istoria pentru a-si construi prezentul.
Sursa casamea.ro