„Lit.Cologne”, cel mai important festival german de literatură, titrează Deutsche Welle, i-a adus împreună pe artistul vizual Ai Weiwei şi pe Herta Müller, într-o discuţie despre sisteme totalitare. Deşi vin din culturi foarte diferite, cei doi artişti au în spate o istorie formativă similară, dată de curaj şi de critica ascuţită a sistemului.
Cântecele din filmele româneşti vechi, armă de seducţie în China anilor ’80
Ca tineri, au fost, de asemenea, aduşi împreună de relaţiile bune dintre ţările lor, pe care Herta Müller le-a rememorat cu umor: „Întotdeauna am avut ţigări chinezeşti. Cred că erau cinci mărci în total”. „Erau cele mai bune, mai ales dacă le comparai cu cele româneşti; tabacul autohton de calitate mergea la export. Altădată, am trecut prin faţa unei farmacii, a cărei vitrină era de obicei goală, dar care acum expunea ochelari de vedere chinezeşti. Ochelari de toate mărimile şi culorile. Arătau atât de bine!”, a continuat scriitoarea. Însă România pe care o ştia ea era, de fapt, o altă ţară decât cea la care visa, în anii ’80, la zeci de mii de kilometri distanţă, Ai Weiwei. „Sunt bucuros să aud în câte feluri a oferit China suport României pe atunci”, a răspuns artistul cu ironia-i binecunoscută. „Aşa cum dumneavoastră aţi admirat ochelarii chinezeşti, noi ne uitam la filme româneşti şi consideram cântecele din aceste pelicule ca extrem de romantice. Cine putea să le cânte topea inima oricărei fete.”
Expulzat pentru că a investigat moartea a 5.200 de elevi
Fiu al unui poet disident care a fost obligat să cureţe WC-uri în timpul Revoluţiei Culturale maoiste, Ai Weiwei foloseşte arta video pentru a critica statul chinez. În Cologne, el a arătat o instalaţie pe care erau trecute numele a 5.200 de copii morţi la cutremurul din 2008; această instalaţie şi alte câteva fotografii au condus la expulzarea artistului sub acuzaţia că servea interese străine.
