76 de ani mai târziu, Crimeea este din nou sub cizmă rusească, una trimisă, între timp, și peste mare, să semene discordie și dezordine și printre puținii tătari pe care urmașii lui Stalin nu au reușit până în prezent să îi controleze: cei ai comunității etnice din Dobrogea românească.
În ianuarie 2016, la Constanța se creau premisele necesare și suficiente pentru ca ”marele prieten de la Răsărit” să poată în sfârșit superviza viața comunității tătare din România. După ce Congresul Național al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, pentru desemnarea noii conduceri şi a candidatului la funcţia de deputat a fost contestat în justiție, pe fondul tensiunilor care au urmat și mai ales din pricina numeroaselor termene din instanțe, UDTTMR a pierdut reprezentarea în Parlament, prima dată după cei 27 de ani ai săi de existență ca unică organizație de interes public în slujba minorității tătare din România. Cum, în cei doi ani scurși de la anexarea Crimeei de către Rusia, președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, se manifestase în nenumărate rânduri vehement împotriva raptului teritorial, situația a venit mănușă cercurilor de interese rusești în teritoriu.
Din mai, 2016, dată la care pe postul de atașat al Consulatului General al Federației Ruse la Constanța a fost instalat tânărul oficial Nikolai Vladimirovich Belera, în viața etniei tătare din Dobrogea s-a semnalat o intensificare a acțiunilor de tip lobby din partea Rusiei, fapt care a dus la acutizarea disensiunilor dintre reprezentanții diverselor asociații și organizații ale comunității.
Lobby rusesc pe axa Nikolai Belera – Naim Belgin, pentru controlul minorității tătare
Avansat, între timp, dacă ar fi să luăm în calcul referirile din spațiul public, la rangul de viceconsul, numirea lui Nikolai Belera (foto) pe postul de atașat consular rus în Dobrogea, regiune cu cea mai puternică încărcătură multietnică și multiculturală din România, nu pare deloc a fi întâmplătoare.
Nepot, conform surselor, al unui fost militar nazist, al cărui nume îl și poartă, și care a trecut cu arme și bagaje în tabăra URSS, ajungând ca la finele celui de-al doilea război mondial să defileze triumfător în straie sovietice, ca un învingător, pe străzile Constanței, unde a rămas până în 1954, Nikolai Belera are origini turce pe linie maternă, iar faptul că vorbește mai multe limbi străine, printre care și turca, i-a permis Rusiei să-l trimită pe diplomat cu „agendă oficială” în mijlocul Dobrogei, implicarea sa în desfășurarea diverselor evenimente din viața comunității tătare dând concretețe zvonurilor potrivit cărora sarcina principală a lui Belera este aceea de a pune, la indicațiile Kremlinului, deputatul tătar în Parlamentul României.
Vorbitor nativ de limbă turcă, aspect ce l-a ajutat să relaționeze cu ușurință cu unii reprezentanți ai comunității turco tătare locale, Nikolai Belera a reușit să dezvolte o legătură apropiată cu Naim Belgin, liderul din Medgidia al Uniunii Democrate Tătare. Nici această legătură nu pare a fi deloc întâmplătoare, având în vedere faptul că organizația condusă de Belgin a încercat, încă din anul înființării, 2008, să trimită un parlamentar în Legislativul României, candidatura lui Belgin pentru funcția de deputat fiind, însă, respinsă de Biroul Electoral Central.
Relațiile cordiale dintre cei doi sunt demonstrate de faptul că Belera este unul dintre participanții tradiționali ai evenimentelor organizate de comunitatea turco tătară la Medgidia, căpătând și un caracter bilateral interesat dacă ne gândim la faptul că Naim, după unele deplasări în Kazan de a căror organizare Belera pare a nu fi străin, intenționează să candideze și în acest an pentru funcția de deputat al minorității tătare.
Oficialii ruși puși la punct la Constanța: ”Sunteți niște criminali!”
Încercările Rusiei de a manipula în fel și chip agenda minorității turco – tătare din România sunt acuzate în mod vehement de mai mulți reprezentanți ai comunității și de liderii unor asociații socio – culturale ale etniei.
La sfârșitul lunii februarie, aflat în centrul unui eveniment intens mediatizat și desfășurat la la Universitatea “Andrei Şaguna” din Constanţa, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a fost huiduit atât în afara universităţii cât şi în sala în care şi-a susţinut discursul, în cadrul căruia a sugerat, printre altele, că România ar trebui să îşi ceară scuze pentru “crimele” comise de Ion Antonescu împotriva sovieticilor. Lipsit de orice respect diplomatic față de tătarii prezenți la evenimentul în a cărui organizare s-a implicat și Consulatul Rus de la Constanța, Kuzmin a susţinut că anexarea Crimeei a fost “legală” şi că în Piața Maidan din centrul Kievului au acționat “teroriști”, iar Rusia a stabilit ordinea acolo. În acelaşi timp, Kuzmin a refuzat să discute despre crimele comise de Rusia în perioada 1939-1989, crime care au fost comise cu brutalitate atât în România cât şi în alte ţări aflate sub bocancii sovieticilor.
Ali Tair, președintele Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane (UMTTM), l-a criticat dur, în februarie, pe diplomatul rus, strigându-i: “Sunteți criminali! Ați ocupat abuziv Crimeea și frații noștri suferă! Șase ani de ocupație rusească, ajunge!”, în faţa universităţii mai mulţi membri ai UMTTM protestând faţă de prezenţa ambasadorul Rusiei la Constanţa, împotriva ocupaţiei ruseşti a Crimeei şi a tratamentului aplicat de forţele de ocupaţie tătarilor din peninsulă.
Ali Tair: ”Lui Naim Belgin și Reșit Fildis posibil să le fie teamă de ruși. Dar, oare, să fie vorba doar de teamă?”
Același președinte al Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane, Ali Tair, acuză vehement, la două luni de la scandaloasa prestație a ambasadorului Kuzmin, continuarea ingerințelor rusești în viața comunității tătare din Dobrogea, punând sub semnul întrebării participarea unor nume precum Naim Belgin și Reșit Fildis, lideri ai UDT și UCT, la evenimentele organizate de diplomația rusă.
”Nu vreau să ajungem ca înainte de 1989, să ne dicteze Moscova sau Securitatea ce trebuie să facem sau cum ar trebui să gândim. Liderii noștri trebuie să fie preocupați acum de o unire care să ne facă mai puternici. Pericolul cel mai mare pentru noi vine din partea acestui ambasador rus (n.r – Kuzmin), un produs al diplomației ruse din anii ’70 care a făcut ce a vrut el în Libia sau Republica Moldova, destabilizând aceste state. Uită acest slugarnic diplomat că România nu mai face parte din blocul comunist ci se află în NATO și în Uniunea Europeană. Îi solicit așa zisului ambasador să înceteze aplicarea metodelor bolșevice și a influenței ruse în comunitatea musulmană din Dobrogea. Nu înțeleg ce se întâmplă cu frații mei Naim Belgin și Reșit Fildis, lideri ai UDT și UCT. Posibil lor le e teamă de ruși. Dar, oare, să fie vorba doar de teamă? Am văzut pe siteurile Ambasadei Rusiei și Ambasadei Kazahstanului că ambii mei frați participă la recepțiile celor două ambasade. Agresivitatea rusă cumpără influență peste tot și manipulează conform intereselor din Moscova!”, declară Ali Tair, indicând apoi care ar fi, în opinia sa, soluția pentru ca minoritatea tătară să evite urzelile de provenință rusă: ”Liderii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, oameni care înțeleg exact jocul rus murdar din Dobrogea, au reacționat, au luat atitudine, sunt musulmani cu suflet mare. Gelil Eserghep este un naționalist, un om care poate uni comunitatea musulmană. În anul 2020 nu putem lăsa Rusia să își facă de cap cu musulmanii din Dobrogea. Eu sunt patriot, pentru unitatea noastră, a românilor de orice naționalitate, voi lupta chiar și cu arma în mână dacă va fi nevoie și cred că cel mai benefic pentru noi în acest moment ar fi ca Gelil Eserghep și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani să aibă un deputat în Parlamentul României.”
Gelil Eserghep, liderul UDTTMR, acuză manifestările care exced interesul comunității și chiar interesul național!
”Din cauza neînțelegerilor survenite mai întâi între noi, în 2016, am ajuns în situația de a nu avea deputați, fapt care a atras o seamă de neajunsuri pe fondul cărora au apărut o serie de mici ONG-uri și mișcări cu rol de a pulveriza comunitatea. Miza pentru pionii unei asemenea stări de fapt, pentru cei care vizează doar avantajele imediate, ar putea fi postul de deputat al minorității noastre și fondurile aferente dar, de fapt, în spatele unor asemenea manifestări sunt interese care exced interesu comunității noastre și chiar interesul național”, declară protocolar Gelil Eserghep, lider al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, neezitând apoi a puncta zona tulbure în care se fac simțite și în prezent ingerințele grupurilor de interese la care făcea referire.
”Naim Belgin este un exponent nefericit al unor membri ai comunității noastre, dar și al altora, care nu fac parte din această comunitate. Participă la evenimente organizate din direcțiile din care este sprijinit și are niște atitudini fundamentaliste și antioccidentale care pe noi nu ne caracterizează. De exemplu, el a făcut un act care pentru noi este un adevărat sacrilegiu. După anexarea Crimeei, niciunul dintre membrii noștri nu a acceptat vreo invitație de a merge în peninsulă. Nu poți să te duci acolo să legitimezi ceea ce este un rapt, o încălcare a recomandărilor și poziției oficiale a României. România, ca stat UE și NATO, nu recunoaște această anexare, iar eu, ca cetățean român, nu pot să merg să fac pe deșteptul acolo. Dânsul a participat însă, la tot felul de evenimente din acestea mascate, cultural – sportive, pentru că așa începe totul”, a mai precizat Gelil Eserghep.
Naim Belgin: ”Belera a răspuns la evenimentele noastre, a venit, dar nu am primit vreo finanțare din partea Rusiei!”
Naim Belgim (foto), liderul Uniunii Democrate a Tătarilor, neagă acuzele reprezentanților minorității în materia atitudinii pro-estice, a retoricii anti-occidentale, a apropierii de reprezentanții Rusiei și a participării la evenimentele organizate sau finanțate de diplomația rusă: ”Am fost în toate țările care au legătură cu etnia noastră, Uzbekistan, Kazahstan, Tatarstan, dar nu am participat la niciun eveniment nici finanțat și nici organizat de Rusia. Acuma, că statul zice că sunt sateliții Rusiei… deși țările au independență, au președinte… Fiecare are părerea lui. Nu există o asociere între noi și interesele Rusiei!”
Fără a nega întâlnirile cu atașatul Consulatului Rus la Constanța, Naim Belgin exclude, de asemenea, orice legătură personală sau de influență cu acesta, punând relația sa cu Nikolai Belera în sfera colaborării strict instituționale: ”Domnul Belera este un diplomat care nu are legătură cu așa ceva. El a răspuns la toate evenimentele noastre, a venit, am avut nevoie de vize, am făcut protest în fața Consulatului și a Ambasadei și apoi am cerut vize pentru Tatarstan, care este în Rusia. Noi am fost la frații noștri tătari, nu am avut treabă cu nimeni din Rusia. Preocuparea noastră este doar în zona culturală, a tradițiilor, nu am primit niciodată vreo finanțare nici de la arabi, nici din partea Turciei sau a Rusiei.”
Cât privește interesul pentru postul de deputat și disensiunile dintre organizația sa, UDT, și UDTTMR-ul de utilitate publică condus de Gelil Eserghep, Naim Belgin explică dezacordul printr-o presupusă nerespectare a dispozițiilor statutare: ”În 2012 am avut o discuție legată de o posibilă fuzionare și am cerut atunci niște lucruri simple, care țineau de democrație, de respectarea statutului. Nimic altceva. Nu are legătură cu niciun scaun, niciun fotoliu. Pe mine nu mă interesează cine candidează. Important este ca minoritatea noastră să aibă un reprezentant în Parlamentul României.”
Muftiul Iusuf Murat pune punctul pe ”i”: ”Din cauza influențelor străine suntem azi în această situație! Știm cine a fost Naim Belgin…”
În toată disputa între reprezentanții minorității turco – tătare din Dobrogea, Iusuf Murat, muftiul comunității musulmane din România, lider religios incontestabil al turcilor și tătarilor din Dobrogea, rămâne un observator obiectiv al dinamicii evenimentelor ce influențează viața comunității. Liderul Muftiatului Cultului Musulman confirmă ”influențele din exterior”, reținute și de alți reprezentanți ai comunității în sarcina Rusiei, făcând un apel la unitate și la respectarea legitimității UDTTMR-ului condus de Gelil Eserghep.
”Comunitatea musulmană trebuie să își păstreze și să își promoveze valorile tradiționale ale existenței sale vechi de mai bine de nouă secole pe aceste meleaguri. Din nefericire, unele asociații și unii membri ai societății suferă influențe din exteriorul țării. Toate aceste influențe externe nu fac decât să ne dezbine și să ne îndepărteze de valorile cultural religioase pe care noi le-am moștenit de la strămoșii noștri. Apelul meu către membrii comunității vizează unitatea. Îi rog pe toți, indiferent de cine sunt, indiferent de numele pe care le poartă, să se adune sub umbrela Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, formațiunea fondată imediat după Revoluție care a reprezentat dintotdeauna interesele tătarilor din țara noastră. Trebuie să fim uniți și să lăsăm deoparte toate influențele care se manifestă din exterior”, declară Iusuf Murat, delimitându-se apoi, în mod explicit și vehement, de persoana și de acțiunile lui Naim Belgin: ”Nu îmi doresc să comentez spusele domnului Naim Belgin. Noi știm cine a fost Naim Belgin în comunitate. Întrebați-i pe colegii mei, preoți, ce le făcea Naim Belgin atunci când erau la liceu. Nu aș vrea să mai intru în detalii, nu îmi doresc să mă cobor la acest nivel. Apelul meu este la unitate, la legitimitatea pe care o are, încă din anii ’90, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani. Noi trebuie să găsim acum o cale să ne unim, să avem un parlamentar care să reprezinte interesele tuturor tătarilor din România. Să lăsăm la o parte atât interesele noastre personale cât și influențele care vin din exterior, influențe străine din cauza cărora suntem azi în această situație.”
Adjunctul Ambasadorului SUA la București, jignit sub privirile prietenilor Moscovei?
În urmă cu șase luni, același Iusuf Murat, lider al comunității musulmane din România, taxa în termeni duri derapajul Consulului General al Turciei la Constanța care, în timpul unui eveniment religios organizat de Muftiatul Cultului Musulman, și-a permis să o dea jos de pe scenă pe Abigail Rupp, adjunctul Ambasadorului SUA la București, înainte ca aceasta să își poată prezenta discursul. Deși Consulatul Turciei la Constanța și-a motivat gestul declarând că oficialul american nu era prevăzute în program, luarea de poziție a fost contrazisă și criticată de către muftiul Iusuf Murat: ”Consulatul Turciei nu a înțeles semnificația acestui eveniment. Evenimentul a fost organizat în România de o instituție de cult a statului român, Muftiatul, iar cei de la Consulat sunt partenerii noștri, sunt bineveniți, dar orice invitat de-al meu este binevenit, având în vedere bunele relații pe care le avem noi, ca țară (România, n.red.), cu SUA. Noi ne-am cerut scuze, dumneaei (nr. – Abigail Rupp) era pe lista vorbitorilor, evenimentul era organizat de Muftiat, ne pare rău de atitudinea pe care au avut-o reprezentanții statului turc, respectiv consulul și cei doi atașați pe servicii religioase. Ne-am cerut scuze și față de Ambasada SUA, ne cerem scuze și public pentru incident.”
În mod deloc surprinzător, având în vedere vehiculatele sale apropieri față de Rusia, nu aceeași reacție față de incident a avut-o și reprezentantul statului român la eveniment, Victor Opaschi, șef al Secretariatului de Stat pentru Culte al guvernului Orban, fost consilier de stat pentru cultură și culte în ambele mandate de președinte ale lui Ion Iliescu și consilier personal al acestuia, în perioada în care Iliescu a fost președinte al PDSR. În februarie, anul curent, Newsweek România explica lipsa de reacție a lui Opaschi, susținând, pe surse, că demnitarul român se întâlnește destul de des cu nimeni altul decât ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin, mai mult decât atât, în perioada februarie-octombrie 2017, Opaschi avându-l angajat pe postul de expert la cabinetul său pe Bogdan Duca, contributor al platformei de propagandă rusă ”Sputnik”, politolog și teolog ce se declară conservator și care s-a exprimat în dese rânduri împotriva valorilor occidentale.
