Teama de falimente nationale in UE si conditiile puse de FMI la imprumuturile acordate au reactivat o idee veche de 30 de ani, cea a Fondului Monetar European. Legislatia comunitara ridica insa probleme majore in calea realizarii acestui proiect.
Comisia Europeana a anuntat ca intentioneaza sa puna in practica ideea crearii unui Fond Monetar European (FME), relansata recent de doi economisti – Daniel Gros, de la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles, si Thomas Mayer, de la Deutsche Bank. Infiintarea acestei institutii, intrata in discutie pe fondul crizei financiare din Grecia, nu este insa una noua. Un asemenea mecanism nu a fost pus in aplicare in 1999, la crearea zonei euro, pentru ca Germania a refuzat sa fie obligata ca, in cazul unei crize, sa contribuie substantial pentru alte state. Pe de alta parte, tratatele UE nu prevad un sistem de creditare decat pentru statele care se afla in afara zonei euro, acesta fiind deja folosit in 2009 de catre Romania, Letonia si Ungaria.
Cei doi economisti, Gros si Mayer, sustin, intr-un articol publicat recent in The Economist, ca FME ar functiona similar Fondului Monetar International (FMI), adica ar avea un consiliu de administratie reprezentativ pentru tarile din zona euro si ar avea functia de control si de supraveghere a finantelor publice si puteri de elaborare si supervizare a programelor de ajutoare pentru statele aflate in dificultate. Ei propun ca statele cel mai putin disciplinate ale zonei euro sa contribuie la constituirea rezervelor FME astfel: toate tarile care depasesc criteriile de la Maastricht – cu un deficit public de 3% din PIB cel mult si o datorie publica de 60% – sa fie taxate cu 1% din ceea ce depaseste aceste criterii. Potrivit celor doi experti, daca FME ar fi fost infiintat in urma cu zece ani, institutia ar fi avut la dispozitie acum 120 miliarde euro ca sa salveze Grecia.
Liberalul Daniel Daianu, fost ministru de Finante, ne-a explicat ca exista doua probleme in eventualitatea ca se va decide crearea FME. In primul rand, Daianu sustine ca "infiintarea uniunii monetare nu a avut in vedere crearea unui astfel de instrument, pentru ca functionarea FME aduce in discutie problema ajutorului", deoarece "prevederile legale interzic asistenta acordata unui stat membru". In al doilea rand, in opinia ex-ministrului de Finante, acest instrument se va lovi de problema mobilizarii resurselor. Pe de alta parte, profesorii Giancarlo Corsetti si Harold James, de la European University Institute, analizeaza, intr-un articol publicat in cotidianul britanic Financial Times, cele doua greseli care au fost facute in trecut legat de abordarea europeana a managementului monetar si fiscal.
Prima deficienta este absenta unui mecanism de abordare a crizelor financiare care ar putea afecta, prin contagiere, intreaga piata europeana. Cei doi specialisti sustin ca aceasta problema a fost gandita de parintii fondatori ai monedei unice, astfel ca in 1978, la crearea Sistemului Monetar European, s-au pus bazele crearii unui FME intr-un interval de doi ani. Aceasta institutie ar fi jucat un rol similar celui al FMI in fostul regim al ratei de schimb fixe, creat la Bretton Woods. Cea de-a doua problema pe care au depistat-o tine de faptul ca, in ciuda acordului de neintrajutorare care a stat la baza crearii monedei euro, ingerintele politice au permis si indulgente convenabile.
O data cu criza din Grecia, Berlinul, care pana acum s-a opus constituiri unui FME, pare sa-si schimbe optiunea, scrie saptamanalul francez L’Express. Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finante, s-ar fi declarat favorabil crearii unei astfel de institutii, potrivit Reuters. Insa dezavantajul recurgerii la FME pentru statele din zona euro ar fi recunoasterea faptului ca aceste tari nu sunt capabile sa-si rezolve singure problemele, sustine Schäuble. Economistii afirma ca, pe termen scurt, FME nu va fi gata la timp pentru a salva Grecia, iar deocamdata statele din zona euro aflate in criza vor trebui sa recurga tot la asistenta Fondului Monetar International.
