4.7 C
București
marți, 26 noiembrie 2024
AcasăSpecialBucuresti-Ploiesti: inaugurarea lui Boc, amanata pentru 2012

Bucuresti-Ploiesti: inaugurarea lui Boc, amanata pentru 2012

» Tronsonul de autostrada Bucuresti-Ploiesti nu va fi gata nici in acest an, dupa aproape trei ani de la demararea lucrarilor. Desi reprezentantii Guvernului condus de Emil Boc au anuntat, nu mai devreme de jumatatea anului trecut, ca in toamna anului 2009 vor fi asfaltati 30 de kilometri, iar din iulie 2010 se va putea circula pe autostrada intre centurile oraselor Bucuresti si Ploiesti, situatia din teren este cu totul alta: cel mult doi kilometri superficial asfaltati (intr-o zona des vizitata de oficiali si presa) si o parte din constructorii care afirma ca in nici un caz autostrada nu se va putea finaliza in cursul anului 2010.
Termenul initial pentru terminarea lucrarilor la tronsonul Bucuresti-Ploiesti a fost anuntat pentru 2009, in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009 se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor devanseaza lucrarile cu inca un an. Constructorii spun, in schimb, ca asfaltarea pe intreg tronsonul nu va fi incheiata, in cel mai fericit caz, mai devreme de prima jumatate a anului 2011, iar segmentul urban al autostrazii (circa sapte kilometri) va fi gata abia peste doi ani daca se obtine finantare si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice care insa au fost deja previzionate de specialisti).

Bugetul redus asigurat pentru a finanta continuarea lucrarilor este principala justificare a oficialilor cand vine vorba de intarzierile repetate la constructia de autostrazi. Aceeasi justificare se ofera la finele fiecarui an, cand se trage linie si se constata ca termenele de constructie nu sunt respectate. Cu toate acestea, politicienii nu se sfiesc sa tot anunte noi si noi termene, de cele mai multe ori nerealiste si care contrazic realitatea din teren.
In cazul tronsonului Bucuresti-Brasov, la jumatatea lunii februarie 2010, premierul Emil Boc a declarat in cadrul unei intruniri de la Ploiesti ca lucrarile sunt realizate in proportie de 50% si ca spera ca acestea sa fie finalizate pana la sfarsitul anului. De asemenea, Boc a afirmat intr-o conferinta de presa ca se lucreaza "in ritm accelerat" la constructia autostrazii.

Pentru a observa stadiul lucrarilor, o echipa a ziarului s-a deplasat la fata locului, in punctele de lucru ale autostrazii. Ca o prima observatie, potrivit spuselor lucratorilor aflati pe santier, lucrul a fost reluat pe 1 martie, dupa ce, in perioada decembrie 2009-sfarsitul lunii februarie 2010, iarna deosebit de grea a intrerupt lucrarile. Stadiul lucrarilor este practic la nivelul anului trecut, exceptand unele manopere la poduri si alte traversari. Cei 30 de kilometri de asfalt sunt, de fapt, maximum doi, in zona Barcanesti-Rafov, zona vizitata des de oficiali si jurnalisti cand li se prezinta stadiul lucrarilor. O alta portiune de autostrada deosebit de importanta si care practic reprezinta zona de preluare a traficului dinspre Bucuresti nici nu a fost inceputa. Este vorba de aproape 7 kilometri de drum intre zona Petricani din sectorul 2 si zona spre stefanesti de langa centura Bucurestiului.

Amanare dupa amanare
Termenul initial pentru terminarea tronsonului Bucuresti-Ploiesti, anul 2009, a fost anuntat in mandatul fostului ministru al Transporturilor Ludovic Orban. In 2009, se revine, iar noii reprezentanti ai Ministerului Transporturilor sustin ca lucrarile se vor termina cel tarziu la sfarsitul anului 2010. Deci o devansare de inca un an, insa se mai mentioneaza unele termene intermediare: in toamna anului 2009 se va turna asfalt pe 30 de kilometri, iar in iunie-iulie 2010, daca finantarile vor fi suficiente, am putea circula cu autovehiculele pe un segment de cateva zeci de kilometri din Autostrada Bucuresti-Brasov.
La inceputul acestui an au intervenit din nou probleme legate de buget. Chiar daca  anul acesta, potrivit promisiunilor, urmau sa se deschida circulatiei cei 12 kilometri intre centura ocolitoare a Bucurestiului si Moara Vlasiei, precum si cei 42 kilometri dintre Moara Vlasiei si Ploiesti, suma aprobata pentru proiect  este de 700 milioane lei, jumatate din cat ceruse compania pentru definitivarea lucrarilor. si cum banii asigurati de la buget sunt insuficienti, termenul va fi din nou amanat. Pana cand? Greu inca de raspuns. O parte din lucratorii aflati pe santiere ne-au declarat ca, si in conditiile in care ar fi bani suficienti si totul ar decurge fara probleme,  lucrarile la autostrada nu vor fi gata in nici un caz in acest an.

Partea urbana a autostrazii, peste doi ani
Autostrada Bucuresti-Ploiesti este impartita in doua segmente: Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km), contract castigat in aprilie 2007 de consortiul italian Pizzarotti si Tirena Scavi, si tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat in octombrie 2006 de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International. Valoarea totala de executie a celor doua segmente a fost stabilita la 420 milioane euro. Cele doua tronsoane sunt gata in proportie de 21% si, respectiv, 42%, potrivit informatiilor publicate pe  site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
In prima portiune a autostrazii, intre Bucuresti si Moara Vlasiei, care insumeaza 19,6 kilometri, constructor este consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi. Lucrarile de santier avanseaza in mai multe puncte de lucru, incluzand atat constructia unor poduri si pasarele, cat si portiuni de kilometri intregi unde se lucreaza la terasament. Turnarea betoanelor pentru piloanele de la podul ce traverseaza Balta Cretuleasca a fost incetinita de descoperirea unui sit arheologic.
Partea urbana a autostrazii, care ar trebui sa faca jonctiunea intre zona Petrichioaia din sectorul 2 si zona centura, la stefanesti (la kilometrul 6 al autostrazii), nu va putea fi terminata mai devreme de 2012. "Amplasamentul nu a fost inca predat de beneficiar (CNADNR – n.n.), procedura este in desfasurare. Daca ni se preda terenul si nu intervin alte probleme (de exemplu, cercetari arheologice de mare durata), segmentul de autostrada ar putea fi finalizat intr-un an si jumatate-doi ani", ne-a declarat Francesco Burdisso, director de santier la Pizzarotti. 
Cat priveste stadiul exproprierilor, repre-zentantii constructorilor italieni spun ca, pe portiunea care se lucreaza, acestea sunt incheiate in proportie de peste 90%, existand doar mici suprafete ramase neexpropriate. "La noi, lucrarile sunt gata in proportie de peste 21% – stadiul fizic certificat. Cat priveste finantarea din acest an pentru continuarea lucrarilor, nu am fost inca informati. Urmeaza sa aflam. Au mai ramas si de anul trecut niste restante, dar nu mult. Conform planului nostru, asfaltarea autostrazii intre kilometrul 6 si kilometrul 19,5 se va face anul viitor, speram in prima jumatate a anului 2011", a precizat Burdisso.

Lucrari arheologice extinse
Cercetarile arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrazi au fost intrerupte pe perioada iernii si se vor relua peste doua saptamani. Cea mai ampla lucrare de cercetare arheologica se desfasoara in zona Baltii Cretuleasca, unde s-au descoperit un complex de locuire si o necropola cu morminte datate de la sfarsitul sec. XVI-prima jumatate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrazi ce trece prin stefanesti. "Cercetarea arheologica efectuata in perioada 18 mai-31 august 2009 pe traseul viitoarei Autostrazi A3 Bucuresti-Brasov, in zona viaductului de traversare a Vaii Pasarea, a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumatie, datand din perioada sec. XVI-XVII, dar si a unor vestigii diverse apartinand unor structuri de habitat, incadrabile cronologic in perioada preistorica (culturile Glina, Hallstatt timpuriu) si in cea medievala, sec. IV-VI, cultura Dridu, sec. XVII-XVIII. Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumatie si peste 80 de complexuri arheologice cu functiuni diverse (locuinte semiadancite, bordeie, cuptoare etc.), practic fiind cercetata integral intreaga suprafata afectata de construirea autostrazii. Cercetarea necropolei plane de inhumatie – situata in cuprinsul viitoarei cai rutiere –, dar si analiza spatiala a dispunerii defunctilor si a mormintelor indica foarte clar faptul ca este vorba de un cimitir crestin, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea si din secolul al XVII-lea, partea sa estica fiind afectata semnificativ de lucrari antropice moderne si contemporane. In baza observatiilor stratigrafice preliminare, se poate considera ca necropola plana de inhumatie din secolele XVI-XVII are suprapus orizontul de locuire medievala datand din sec. XVII-XVIII. Toate aceste descoperiri confirma potentialul arheologic semnificativ – relativ bine cunoscut anterior, datorita altor cercetari mai vechi, de mai mica sau mai mare amploare – existent de-a lungul Vaii Pasarea", ne-a declarat Corina Bors, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care coordoneaza lucrarile arheologice din zona.

Cu autostrada in curte
Singura bucata de autostrada asfaltata (cu un prim strat superficial) se afla in zona Barcanesti-Rafov si nu depaseste o lungime de 2 kilometri. Pe tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti (42,5 km), contract adjudecat de consortiul roman format din Euro Construct Trading ‘98, Spedition UMB si Pa & Co International, se lucreaza, segmentat, in mai multe zone ale viitoarei autostrazi: Moara Vlasiei, Vlasia, Lipia, Barcanesti etc. Stadiul fizic certificat al lucrarilor de constructie este 42%,  un nivel dublu fata de primul segment al autostrazii (Bucuresti-Moara Vlasiei). Desi lucrarile au fost contractate inca din 2006, nici pana in prezent problema exproprierilor nu a fost in totalitate rezolvata. "Din 900 de dosare de expropriere, care reprezinta tot atatea loturi ale localnicilor, doar 400 au fost incheiate. La o parte, din cauza reverificarii documentatiei tehnice, s-a dat respingere, la o alta parte s-au efectuat plati conform legii. Sunt cazuri in care pe terenurile oamenilor se efectueaza de mai mult timp lucrari la autostrada, insa nu s-au platit banii de exproprieri. De asemenea, sunt zeci de contestatii in instanta, oamenii in general reclamand pretul mic platit pe teren", ne-a declarat viceprimarul de la Moara Vlasiei, Florin Cucu.
La Moara Vlasiei va fi expropriat un singur imobil, cel al Ioanei Mihai, in care locuiesc sase persoane. "Inca nu stim nimic clar, desi de 4-5 ani ni se tot spune ca s-ar putea sa fim demolati. Abia in toamna au venit sa faca un cadastru pentru expropriere. Altceva nu stim. Nu ni s-a spus nici ce bani primim, cat teren ramane sau unde ne mutam. Asteptam o decizie", ne-a declarat proprietara Ioana Mihai.

La Barcanesti, Savu Afina, proprietara unui imobil aflat pe traseul viitoarei autostrazi, a refuzat in cateva randuri sa se mute, desi a primit somatie. De cateva luni are in curtea altadata cultivata cu arpagic si rosii pilonii unui pod suspendat al autostrazii, iar casa este practic la nici 2 metri de autostrada. "Suntem, in total, noua persoane care locuim in aceasta casa. Am fost  data in judecata de compania de autostrazi, in aprilie avem termen la tribunal. Problema noastra este ca din banii primiti drept despagubire pentru casa nu vom reusi sa ridicam alta. Pentru teren am primit 30.000 lei, iar pentru casa ni s-au oferit 110.000 lei. Am primit trei somatii de evacuare, ne-am opus de fiecare data", spune Afina Savu. Langa casa femeii, constructorii au demolat celelalte constructii si au turnat pilonul podului peste DN1. 

Cele mai citite

Medaliații României la Jocurile Olimpice și Paralimpice au fost premiați în cadrul Galei COSR!

Sportivii români care au urcat pe podiumul Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2024 au fost recompensați în cadrul Galei „110 ani de Olimpism în...

România și Polonia domină piața benzinei din Ucraina: OMV Petrom și PNK Orlen acaparează două treimi din piață

România și Polonia au continuat să fie principalele surse de benzină pentru Ucraina în 2024 Noutatea constă în dominația a două companii: OMV Petrom și...

Medaliații României la Jocurile Olimpice și Paralimpice au fost premiați în cadrul Galei COSR!

Sportivii români care au urcat pe podiumul Jocurilor Olimpice și Paralimpice din 2024 au fost recompensați în cadrul Galei „110 ani de Olimpism în...
Ultima oră
Pe aceeași temă