In fiecare an, la 9 Martie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste 40 de Mucenici. Despre ei se spune ca erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Afland de credinta lor, guvernatorul Armeniei, Agricolae, i-a silit sa sa inchine idolilor. Refuzand, ei au fost intemnitati vreme de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne ceresti, au fost insa intariti in dreapta credinta. Guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. In acea noapte s-au petrecut mari miracole: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Sarbatoarea crestina s-a suprapus, la noi, peste una geto-dacica, tinuta tot la 9 Martie, in amintirea a 44 de ostasi jertfiti pe campul de lupta in apararea marelui rege Burebista.
Acestia purtau numele de Mu-cunagus "Ai Domnului ; Ai Imparatului", din care romana a mostenit mucenic. Forma de macinic se datoreaza influentei altui cuvant getic, Mu-kianos "Care se chinuie; Care (se) macina"; cf. a (se) mahni; a mocni; Mihnea. La stramosii nostri antici, ziua de 9 Martie era prima din postul primaverii, care tinea 44 de zile, adica pana la data echivalenta astazi cu 23 Aprilie, cand geto-dacii serbau Invierea Zeului, iar romanii praznuiesc Sangeorzul. De aceea, de Macinici e obiceiul sa se bea 44 de pahare de vin. Se spune ca vinul baut la Macinici se preface peste an in sange si putere de munca. Daca cineva nu poate bea atatea pahare pline cu vin, trebuie sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Se spune ca in aceasta zi se deschid portile Raiului si mormintele. Prin curti si gradini, in livezi, in fata caselor, se aprind Focurile de Macinici.
Sunt stropiti oamenii si vitele cu apa sfintita sau neinceputa, spre purificare, iar locuintele si acareturile sunt inconjurate cu cenusa de la Focurile de Macinici. Copiii bat pamantul cu maiurile, cu betele sau cu ciomegele, ca frigul sa fie izgonit si sa vina caldura. In acest timp, ei striga: "Intra frig si iesi, caldura, / Sa se faca vreme buna / Pe la noi, pe batatura!" La Focurile de Macinici sunt asteptate sufletele mortilor, cu scaune si mese intinse. In aceasta zi se prepara, din aluat si dulciuri, Macinicii, care, dupa zone, se mai numesc si: Bradosi, Brandusi, Sfinti etc. In sudul tarii se prepara in forma de 8. Prin unele locuri, aceste preparate sunt un fel de turte dulci, cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare, facute din faina de grau, framantata in miere, miez de nuca si presarate cu dulciuri. Macinicii se fac si sub forma de albina, de porumbel sau de colacel, tot din faina curata de grau, rareori framantati in miere, cat mai ales unsi pe deasupra, dupa ce s-au copt, cu miere si presarati cu miez de nuca.
Ziua de 9 Martie este o sarbatoare a mortilor, pentru care se impart nu doar Macinici, ci si fasole sleita, nuci, poame, alune s.a. In unele sate din Muntenia se face un "brados mai mare, in forma de om, cu gura, cu urechi si cu nas, dar orb, si-l numesc Uitata. Acesta se face intru pomenirea tuturor mortilor care in timpul anului au fost uitati, adica nepomeniti. Acest colac, Uitata, este jucat de copii in jurul focului, ce se face in batatura, apoi uns cu miere si mancat". In ziua de Macinici, gospodintele obisnuiesc sa semene unele legume, ca usturoi, ceapa si rasad de varza, crezand ca toate legumele semanate in aceasta zi rodesc inseptit sau chiar si de 44 de ori mai mult si se fac mai bune ca altadata, fiind ferite de omizi, de purici de gradina sau de alte ganganii. Tot in ziua de Macinici se fac prognoze climatice si meteorologice.
Astfel, se zice ca, daca ingheata spre aceasta zi si mai ingheata de 40 sau 44 de nopti dupa aceea, atunci toamna urmatoare va fi lunga si buna, iar de nu, apoi va pica toamna bruma degraba. In sfarsit, de Macinici sau Mosi se incep toate farmecele, vrajile si facaturile din an, mai ales pentru luarea manei din camp, din casa si familie. Aceste vraji trebuie sa fie gata inainte de Paste, la Joi Mari.