„Deflatia presupune o conditie: un preexces al creditarii”, se afirma pe www.pragcap.com. Toate recesiunile majore din SUA, din 1830 pana in prezent, au corectat prin scaderea preturilor inflatia de… imprumuturi. Pentru ca fiecaruia sa-i fie limpede ca urmeaza scaderea preturilor, si nu hiperinflatia, autorii fac urmatoarea analogie: sa presupunem ca guvernul realizeaza, brusc, ca bunastarea natiunii depinde de fabricarea autoturismelor Jaguar si oferirea acestora unui numar cat mai mare de cetateni. Pentru a atinge acest obiectiv, autoritatile vor deschide fabrici in toate colturile tarii, oferind subventii pentru producerea masinilor din banii stransi prin impozitare. Pentru ca toata lumea sa se bucure de oferta, preturile vor fi cu 50% mai mici decat cele vechi, dinainte de demararea campaniei. Lumea va da deci navala in show-room-uri si va cumpara masini.
Mai tarziu, vanzarile vor avea tendinta sa scada, asa ca autoritatile vor injumatati din nou pretul. Asta convinge o noua serie de cumparatori. Firesc, la un moment dat se produce un nou declin al vanzarilor, asa ca e nevoie de o reducere „monstruoasa”, de pana la, sa zicem, 900 de dolari/unitate. Oamenii se intorc deci in magazine, sa cumpere doua sau trei automobile Jaguar sau chiar o duzina. De ce nu? Ia uite ce ieftine sunt! In final, tara e inundata de masini Jaguar. Vanzarile incep sa scada din nou, asa ca guvernul se panicheaza. Chiar daca oamenii muncesc trei zile pe saptamana doar pentru a face fata taxelor care permit fabricarea pe scara larga a masinilor, guvernul stie ca economia e pandita de recesiune daca vanzarile de noi autoturisme Jaguar se prabusesc. Asa ca masinile incep sa fie oferite doritorilor chiar si gratis. Cateva autoturisme noi mai ies pe poarta show-room-urilor, dar asta e tot.
Nimeni nu mai vrea mai multe masini Jaguar, oamenilor nu le pasa daca sunt oferite chiar si gratis. Nu le mai gasesc, pur si simplu, utilitatea. Productia de Jaguar se opreste. Colectarea de taxe se prabuseste, fabricile se inchid, somajul explodeaza. Multi nu isi mai permit sa cumpere benzina, asa ca o puzderie de masini Jaguar sunt considerate acum ca fara valoare. In final, numarul de masini se intoarce la nivelul existent inainte de demararea programului guvernamental.
Suna cunoscut? Inlocuiti „Jaguar” cu „credit”. Reluam deci povestea
Sa presupunem ca guvernul realizeaza brusc ca bunastarea natiunii depinde de fabricarea creditului pe banda rulanta si oferirea acestuia unui numar cat mai mare de cetateni. Pentru a atinge acest obiectiv, autoritatile vor deschide fabrici in toate colturile tarii, numite sucursale ale Rezervei Federale (Fed). Pentru ca toata lumea sa se bucure de oferta, creditul oferit de acestea va fi la o dobanda cu 50% „sub piata”. Lumea se napusteste la ghiseele bancilor si ia imprumuturi. Curand, vanzarile de credite vor avea tendinta sa scada, asa ca autoritatile vor injumatati din nou dobanzile de politica monetara. Asta convinge o noua serie de debitori. Firesc, la un moment dat se produce un nou declin al creditarii, asa ca e nevoie de o reducere „monstruoasa” a dobanzilor, pana la 1%. Oamenii se intorc deci la banci sa ia imprumuturi, chiar doua, trei odata sau chiar o duzina.
De ce nu? Ia uite ce ieftine sunt! Debitorii folosesc banii pentru a cumpara case, barci cu motor, chiar un Jaguar suplimentar, pe care sa il parcheze pe peluza. In cele din urma, tara e inundata de credite. Volumul noilor imprumuturi scade din nou, autoritatile si banca centrala se panicheaza. Trebuie sa furnizeze mai multe credite, altfel economia va intra – conform teoriilor – in recesiune. Oamenii muncesc deja trei zile pe saptamana doar ca sa plateasca ratele la credit, asa ca, in disperare de cauza, sunt scoase din palarie imprumuturile cu dobanda zero. Cateva noi credite mai reusesc sa fie vandute de teleselleri, dar asta e tot; nimeni nu mai vrea sa se indatoreze, chiar daca dobanda e zero. Producerea de „Credit” inceteaza, colectarea ratelor se prabuseste, unele banci se inchid, somajul explodeaza. Din cauza restantelor in crestere exponentiala, multe bonduri ale bancilor ajung la o valoare aproape de zero. Valoarea creditelor se intoarce la nivelul la care era inainte de inceperea nebuniei indatorarii. Apropo, nu vreti un Jaguar? Luati, e gratis!
