Prefectura din Milano a instaurat o celula de criza dupa poluarea cu tone de petrol cauzata de sabotarea unei foste rafinarii din nordul orasului. Pata de petrol ajunsese ieri in Pad, cel mai mare fluviu al Italiei.
Autoritatile italiene au decis amplasarea de bariere in incercarea de a tine sub control pata de petrol, dar s-au dovedit ineficiente. Pata de petrol a plecat din Monza, a traversat regiunea Milano si se afla in zona Lodi, preciza ieri prefectura din Piacenza. Populatia regiunii a fost invitata sa evite utilizarea apei curente, in timp ce echipe de pompieri, ale protectiei civile si ale Agentiei nationale lombarde pentru protectia mediului, desfasurate in locurile poluate, foloseau diverse instalatii pentru absorbirea tonelor de petrol. Sute de animale, in special pasari, sunt deja moarte, inghitite de stratul de petrol cu miros inecacios.
La originea acestei catastrofe ecologice se afla o razbunare, terenul fostei rafinarii urmand a fi destinat constructiilor edilitare. Spre ora 4 a diminetii de marti, cineva a deschis vanele depozitului rafinariei Lombardi Petroli din Villasanta, de langa Monza, actul fiind considerat "criminal", creand un dezastru ecologic fara precedent pentru ecosistemul din Lambro.
Inchiderea rafinariilor are ecouri negative si in Franta, unde de peste o saptamana se desfasoara o greva la grupul petrolier Total. Presedintele Nicolas Sarkozy a intervenit in acest conflict social, facandu-se purtatorul de cuvant al grevistilor care cer grupului angajamentul ca va mentine capacitatile de rafinaj in Franta. Total sustine ca exista o supracapacitate de rafinare fata de un consum in scadere, dar sindicatele se tem de o dezangajare progresiva a grupului in Franta, cerand garantii pentru cativa ani.
Accelerand scaderea cererii, criza antreneaza o redistribuire a instalatiilor de rafinare la scara mondiala. Total este departe de a fi singura companie majora care intentioneaza rationalizarea rafinariilor. Shell va inchide instalatia sa din Montreal (161.000 barili/zi), Valero, americana, a intrerupt activitatea la Caruba, in Caraibe (235.000 barili/zi), Chevron, a doua companie americana, a anuntat un val de concedieri in sector, iar numarul 1 mondial, Exxon-Mobil, a inregistrat o cadere de 95% a profitului din rafinare in ultimul trimestru al anului 2009.
Criza a accentuat scaderea cererii, AIE prevazand ca supracapacitatea mondiala se va accentua in acest an, putand atinge 3,9% la finele anului 2010. In plus, industriasii nu reusesc sa anticipeze evolutia si intre decizia de a investi intr-o rafinarie si intrarea ei in productie trec patru-cinci ani in cursul carora peisajul economic s-a schimbat. Astfel, in perioada 2008-2009, capacitatile mondiale de rafinare au crescut cu 2,1 milioane barili, in timp ce cererea cadea cu 1,6 milioane. Perspectivele nu sunt deloc imbucuratoare. Institutul francez al petrolului arata ca rafinajul european se confrunta cu o mare sfidare: gestionarea surplusului de benzina si satisfacerea cererii de distilate intermediare, in constanta crestere, Europa fiind structural deficitara in diesel si excedentara in benzina.
Unul dintre debuseuri pentru benzina rafinata de pe vechiul continent era America de Nord, dar cererea a scazut semnificativ. Trei sferturi din noile rafinarii se afla in Asia, criza silind investitorii sa intarzie unele proiecte. Sigur, unele proiecte majore sunt "pe val", cum este cazul rafinariei din Jubail, cofinantata de companiile Total si cea saudita, Aramco, urmand a fi operationala in 2013, cu o capacitate maxima de 400.000 barili/zi.
