7.3 C
București
marți, 24 decembrie 2024
AcasăSpecialMinisterul Sanatatii scapa de 557 de directori si 373 de spitale

Ministerul Sanatatii scapa de 557 de directori si 373 de spitale

Ministrul Attila Cseke a anuntat ca, in perioada urmatoare, se va reduce numarul functiilor de conducere din spitale, de la 2.069 la 1.492, majoritatea posturilor fiind de directori interimari. Potrivit calculelor, reducerile ar aduce o economie de aproximativ un milion de lei pe luna la bugetul Sanatatii. De asemenea, pana la inceputul lunii iulie vor fi transferate 373 de unitati sanitare in subordinea administratiilor locale.

Ministrul Sanatatii a precizat ca sunt cazuri in care, intr-un singur spital, exista si cate doi directori medicali. "Legea este mult prea permisiva in acest moment. Ne aflam astazi in situatia in care in unele spitale mici, sub 400 de paturi, exista sase functii de conducere, iar in altele cu peste 400 de paturi exista si cate 10 functii de conducere. Aveam create suplimentar tot felul de functii de directori ocupate interimar, in special functiile de director de resurse umane, IT, logistic, director administrativ, pentru ca acest lucru a fost permis prin Legea 95", a declarat ministrul Sanatatii. El a dat exemplul Spitalului Judetean de Urgenta din Tg. Mures, care are prevazute zece functii de conducere, si al spitalelor similare din Galati (Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei) si Iasi (Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii Sf. Maria)  – cu cate sapte functii. Ministrul a precizat ca salariile unor astfel de directori interimari pot oscila intre 2.300 lei si 7.825 lei.

 

De exemplu, directorul administrativ al Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola primeste 7.825 lei, cu sporuri cu tot, a precizat Cseke Atilla. Noile masuri care vor fi introduse, imediat dupa eliberarea din functii a celor 577 de directori interimari, vizeaza mai multe aspecte, cum ar fi ca in unitatile sanitare clinice cu peste 400 de paturi sa existe numai cinci functii de conducere – manager, director medical, director financiar, director de cercetare-dezvoltare si director de ingrijiri. De asemenea, in unitatile sanitare clinice sub 400 de paturi trebuie sa fie patru functii de conducere, fara directorul de ingrijiri. In spitalele neclinice cu peste 400 de paturi vor exista patru functii de conducere – manager, director medical, director financiar si director de ingrijiri –, iar in cele cu mai putin de 400 de paturi vor fi trei functii de conducere – manager, director medical si director financiar.

 

Ministrul a subliniat ca nu vor fi afectate functiile de manager si nici cele ocupate prin concurs. O alta masura anuntata ieri de ministrul Attila Cseke este continuarea programului de transfer al unitatilor medicale catre consiliile locale. 373 de spitale vor fi mutate la primarii pana la inceputul lunii iulie. Doar 66 de unitati sanitare vor ramane sub managementul ministerului: 23 de institute publice, 11 spitale clinice judetene de urgenta (cele din centrele universitare), noua spitale clinice municipale de urgenta (tot in centre universitare), opt spitale cu profil de psihiatrie si 15 spitale monospecialitate. De la 1 iulie a.c., autoritatile locale vor avea in administrare logistica, financiara si umana mare parte dintre unitatile sanitare publice. Managerul din aceste unitati va incheia contractul de management cu reprezentantii conducerii administratiei locale, si nu cu ministrul Sanatatii, asa cum se intampla in prezent. Dupa 1 iulie a.c., concursurile pentru ocuparea functiilor de manager vor fi organizate de autoritatile publice locale sau judetene.

Valentina Grigore
Valentina Grigore
Valentina Grigore, sef departament Social
Cele mai citite

Aterizare de urgență a unui avion al companiei Swiss ce zbura de la București la Zurich. Fumul a ajuns în cabină

Un avion al companiei aeriene elveţiene Swiss, care zbura între Bucureşti şi Zurich, a fost nevoit să aterizeze de urgenţă luni la Graz, în...

România a acordat ajutoare de stat de 1,3 miliarde de euro, între 2019-2023, majoritatea investitorilor fiind străini

Principalele sectoare beneficiare au fost industria auto, tehnologia, industria alimentară, producția ușoară și sectorul medical O analiză publicată de EY România arată că, în perioada...

Cel mai lung tunel din România rămâne, încă, un vis. Finalizarea proiectului ar putea întârzia până după 2033

Investiția de aproape un miliard de euro rămâne incertă, din cauza lipsei fondurilor și a birocrației Construcția celui mai lung tunel feroviar din România, care...
Ultima oră
Pe aceeași temă