» Executivul a aprobat si a trimis Parlamentului proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Asta in conditiile in care, in prezent, cea mai mare pensie din Romania este primita de un fost magistrat: 37.000 lei. Un fost aviator urmeaza in topul pensiilor, cu 32.000 de lei pe luna. Un fost diplomat are, la randul sau, o pensie de 16.200 de lei.
» Pe domenii, fostii aviatori au cea mai mare pensie, cu o medie de 9.200 de lei. Urmeaza fostii procurori si judecatori, cu o medie de 8.600 de lei pe luna. Fostii membri ai Curtii de Conturi au o pensie medie de 5.400 de lei, iar fostii diplomati primesc 4.300 lei pe luna. Pentru parlamentari, pensia medie este de 3.600 de lei.
» Actul normativ creat la insistentele Fondului Monetar International urmareste sa transforme sistemul public de pensii intr-unul viabil, care se poate sustine singur, dar si sa elimine discrepantele din sistem.
Pensiile speciale ale unor categorii privilegiate de legi speciale, precum magistratii, diplomatii, pilotii sau parlamentarii, vor fi eliminate si recalculate dupa principiul "cat ai dat la pensie, atat primesti inapoi". Nimeni nu pierde la pensie, a dat asigurari premierul Emil Boc. Exceptie vor face aproximativ 27.000 de privilegiati cu pensii de mii de euro, sume pentru care au contribuit, in timp ce munceau, cu doar o mica parte la bugetul asigurarilor sociale. Pentru 85 la suta dintre cei care au pensii speciale, veniturile nu le vor fi afectate, spune premierul Emil Boc: "pentru 15% care sunt cu pensii speciale si care nu au la baza principiul contributivitatii, acolo vor scadea pensiile".
Economia la buget va fi de pana la 800 milioane de euro pe an. Pensiile vor fi recalculate in termen de cinci luni de la intrarea in vigoare a legii, lucru care este posibil, crede Mariana Campeanu, fost ministru liberal al Muncii. Principala acuzatie adusa de asociatiile profesionale ale categoriilor speciale, afectate de noua lege, este ca Guvernul incalca principiul neretroactivitatii legii, prevazut in Constitutie.
Avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept la Universitatea Bucuresti, ne-a explicat ca acest principiu nu este incalcat, pentru ca pensiile vor fi recalculate pentru viitor. Insa problema Guvernului ar putea sa apara din incalcarea unui alt principiu juridic: dreptul castigat de la stat nu mai poate fi luat inapoi. "Nu toti cei afectati vor actiona insa statul in judecata, vor fi poate o mie sau doua. Poate ca statul considera sumele cerute drept despagubiri riscuri care pot fi gestionate", mai spune Piperea, convins ca Executivul a luat deja in calcul acest risc.
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice urmareste sa aplice principiul "cat ai dat la pensie, atat primesti inapoi" tuturor categoriilor de bugetari. Astfel, magistratii, militarii, politistii, parlamentarii, diplomatii sau personalul aeronautic vor intra in rand cu restul bugetarilor, nemaifiind protejati de legi care le ofera pensii de zeci de milioane de lei vechi, fara ca ei sa contribuie la bugetul asigurarilor de stat decat cu o mica parte din aceste sume. Dintre cei aproximativ 180.000 de pensionari privilegiati, doar 27.000 ar urma sa primeasca pensii reduse consistent, a afirmat premierul Emil Boc: "Pentru aproximativ 85% din cei care au pensii speciale nu se afecteaza cuantumul pensiei pe care o au. Ma refer aici la pensiile militarilor, de exemplu, de pana la 30 de milioane de lei vechi". Ministrul Muncii, Mihai seitan, a dat un alt exemplu: o pensie de 50 de milioane de lei vechi va ajunge, dupa recalculare, la 45 de milioane.
Categoriile ale caror pensii ajung la peste o suta de milioane de lei vechi vor fi cele mai afectate. Pensia medie a celor peste 1.500 de piloti si personal aeronautic civil este in medie de 9.164 de lei (2300 euro), fiind cea mai mare din sistemul public. Cele mai mici pensii privilegiate, dar si cele mai multe sunt ale militarilor, peste 150.000, dar a caror pensie medie lunara este de 1.720 de lei. Economia la buget estimata de premierul Boc, prin recalcularea pensiilor privilegiate, va fi cuprinsa intre 500 si 800 de milioane de euro anual. Conform proiectului de lege, nu doar privilegiatii sunt adusi cu picioarele pe pamant, dar si dezavantajatii sunt ajutati. Un an de activitate pentru pensionarii de la fostele CAP-uri si pentru unii agricultori dinainte de 1989 va avea o valoare dubla in puncte de pensie fata de pana acum: 0,57, fata de 0,25.
Dupa adoptarea legii de catre Parlament, Guvernul are la dispozitie cinci luni sa recalculeze pensiile speciale, a spus Emil Boc. "Se poate face acest calcul in cinci luni, pentru ca dosarele sunt trimise la casele de pensii judetene", ne-a declarat Mariana Campeanu, fostul ministru liberal al Muncii, care este mai ingrijorata insa ca Guvernul nu a prezentat si formula de calcul dupa care noile pensii vor fi stabilite. "Din ce ne-a spus premierul Boc, nu am aflat nimic concret", spune Campeanu. Proiectul de lege prevede, de altfel, ca metodologia de aplicare a legii va fi intocmita abia in termen de o luna de la aprobarea actului normativ. Nici Bogdan Hossu, liderul sindicatului "Cartel Alfa", nu are o idee clara despre cum vor fi calculate noile pensii, pentru ca Guvernul s-a grabit sa trimita actul avizat la Parlament, fara a incheia discutiile cu sindicatele.
Principala acuzatie adusa de asociatiile profesionale ale categoriilor speciale, afectate de noua lege, este ca Guvernul incalca principiul neretroactivitatii legii, prevazut in Constitutie. Emil Boc a respins insa acest argument: "S-ar afecta acest principiu daca am impune oamenilor care au pensii speciale sa returneze sumele de bani pe care le-au primit in trecut. Nu vor fi obligati, doar ca pentru viitor nu vor primi aceleasi sume de bani". Liderul sindical Bogdan Hossu e de acord ca "nu se cer pensiile inapoi, iar daca se recalculeaza, toata lumea ar trebui sa se supuna noului mecanism".
Problema Guvernului ar putea sa apara insa din incalcarea unui alt principiu juridic: dreptul castigat de la stat nu mai poate fi luat inapoi. Avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept la Universitatea Bucuresti, ne-a explicat ca "un drept nu poate fi luat inapoi fara despagubiri" si ca nu vede nici o solutie prin care statul ar putea sa scape de un val de procese. "Nu toti cei afectati vor actiona insa statul in judecata, vor fi poate o mie sau doua. Poate ca statul considera sumele cerute drept despagubiri riscuri care pot fi gestionate", crede Piperea.
