Cand Ion Iliescu a afirmat ca in Romania comunistii au rasturnat regimul comunist si, prin urmare, ca Revolutia nu putea fi anticomunista, unii au zis c-o fi Alzheimer, altii ca batranul are dreptul, dupa atatia ani de lupta, la micile lui excentricitati. Cand a si plusat ca stalinismul, care ar fi fost adevarata victima a anului 1989, n-a fost de fapt comunism (si nici macar de stanga), ci capitalism de stat, oamenii de bun-simt s-au revoltat pe buna dreptate. Vladimir Tismaneanu, bunaoara, a remarcat ca Iliescu si-a descoperit nostalgii trotkiste si hruscioviste, daca nu de-a dreptul leniniste, la fel ca un alt frate intru marxism, "filozoful" sloven Slavoj Zizek (am pus filozof intre ghilimele pentru ca filozofii adevarati ar trebui, din principiu, sa semene mai mult cu Socrate decat cu un amestec de Che Guevara si Elton John).
Dupa Iliescu, Revolutia nu putea fi facuta de anticomunisti pentru ca cei care au iesit in strada au fost muncitorii care, pe deasupra, mai erau si membri de partid. Prin urmare, Revolutia au facut-o comunistii (si anume, cei mai buni dintre ei, muncitorii) si ar fi absurd sa admitem ca a fost o revolutie anticomunista. Daca, in plus, ni se reaminteste, tinem seama ca, de fapt, stalisnimul a fost capitalism de stat, atunci se poate deduce cu usurinta ca revolutiile din 1989 au fost nici mai mult, nici mai putin decat revolutii anticapitaliste, ba, mai mult, antidreapta, in fruntea carora s-a aflat, asa cum ii sta bine, avangarda comunismului, clasa muncitoare. La asta Tismaneanu raspunde amintind ca in Polonia muncitorii au fost cei care au optat pentru Solidaritatea anticomunista si crestina, dar a-i raspunde lui Ion Iliescu cu argumente factuale este o dovada de nobila dar inocenta inadecvare.
Ion Iliescu stie bine ca muncitorii nu au fost comunisti nici cand a fost instaurat comunismul, nici cand a fost rasturnat si ca, in ceea ce priveste marea majoritate a membrilor PCR, calitatea de membru de partid era o modalitate de adaptare la constrangerile regimului, daca nu rezultatul direct al celui mai ordinar santaj. Iliescu stie perfect ca nu-i decat o manipulare grosolana a faptelor istorice care sa sustina aiureala lui cu revolutia comunista care a rasturnat comunismul, dar generatiile mai tinere si multi dintre occidentali nu stiu acest lucru.
Batranul nu-i deloc senil si se dovedeste destul de bine conectat la miscarile ideologice contemporane, pentru ca sunt pline internetul si universitatile vestice de revizionisti dispusi sa iti explice la orice ora ca 1. comunismul e o idee minunata; 2. comunismul nu a fost pus niciodata in practica (stalinismul e capitalism de stat etc.); 3. in 1989 a avut loc o revolta de stanga. 4. noi, astia de prin Est care ne aratam sceptici fata de maretia ideilor comuniste si nici nu prea avem incredere in socialism si stanga, suntem putin cam retarzi sa intelegem asemenea subtilitati sau, in cel mai bun caz, suferim de un fel de sindrom posttraumatic.
De aici rezulta nu numai ca Iliescu este un dusman nesmintit al capitalismului, ceea ce nu-i tocmai o noutate, dar ca isi continua la fel de nesmintit lupta impotriva capitalismului cu alte mijloace si pe alt suport. Dar cam ce fel de comunist radical este Ion Iliescu daca e asa de convins ca stalinismul a fost un alt fel de capitalism? Ca sa ne lamurim, sa amintim ca amicul Zizek sustine ca cel care a fost cel mai aproape de o autentica "rasturnare de paradigma" a fost Pol Pot. Acum, Pol Pot o fi fost un cambodgian mic, complexat si sadic, dar a fost un cambodgian mic, complexat si sadic educat la Sorbona, care se hranise cu scrierile lui Rousseau, ala care detesta civilizatia si ale lui Diderot, ala care vroia sa "spanzure ultimul rege cu matele ultimului popa". Asa ca Pol Pot a inteles ca daca vrei sa scapi pentru totdeauna de burghezi, mai intai desfiintezi burgurile si pe urma ii omori pe toti cei de peste 13 ani, care si-ar putea aminti vreodata cum aratau un oras si o fabrica.
Drept pentru care in cinci ani a exterminat cel putin doua milioane de oameni. Cam genul asta de comunist radical ar trebui sa fie Ion Iliescu daca chiar crede ca stalinismul n-a fost de stanga. Aici, Iliescu se intalneste spiritual cu Osama bin Laden. Ca si Pol Pot, Osama are o problema. Ca sa-si realizeze revolutia lui islamista, trebuie sa distruga modernitatea, democratia si capitalismul. si cine reprezinta modernitatea, democratia si capitalismul? Pai, America. Ori califatul global, ori America. De aceea, orice e bun daca loveste in America. Doua avioane in World Trade Center sunt foarte bune ca sa zgudui din temelii capitalismul american. Dar si mai buna este o ideologie profund anticapitalista cum este incalzirea globala si de aceea saptamana trecuta bin Laden a lansat pe internet o predica despre relele incalzirii globale, despre principalul vinovat care este capitalismul american si despre nevoia de "masuri radicale" care sa-l distruga pentru a salva planeta.
Cine reuseste, 72 de virgine cu dedicatie de la Osama. Unitatea de vederi dintre cei doi este cu totul remarcabila. Asteptam viitoarele diatribe ale lui Ion Iliescu impotriva incalzirii globale si a caracterului malefic al turmelor de vaci care emit prea mult gaz metan ca sa satifaca pofta de hamburgeri a americanilor, fir-ar ei sa fie de capitalisti.
