Presedintele academiei Romane, profesorul Ionel Haiduc, este de parere ca, in anul 2010, Romania ar trebui sa urmeze modelul brevetat de alte state din Occident si sa investeasca in domeniul cercetarii stiintifice, care poate produce rezultatele necesare iesirii din criza economica. In acest context, el spune ca un buget multumitor pentru Academia Romana ar trebui sa fie de circa 500 de milioane de euro.
Bugetul de stat, principala sursa de finantare
Reporter: Domnule presedinte, care credeti ca ar trebui sa fie directiile principale ale cercetarii stiintifice romanesti?
Acad. Ionel Haiduc: Academia Romana promoveaza cercetarea stiintifica fundamentala. si atunci sunt importante proiectele legate de cultura, istoria, limba poporului roman: dictionarele, tratatele… Tratatul de Istorie este in curs de reeditare, de exemplu, la fel ca si alte lucrari importante in acest domeniu. In domeniul stiintelor exacte, trebuie sprijinite proiectele care pot sa aiba si o finalitate practica, in domeniul chimiei, matematicii, biologiei, stiintelor biomedicale. Trebuie bine cantarite proiectele care vor putea fi finantate, pentru ca, evident, nu tot ceea ce se propune poate fi pus in practica. Eu sper, totusi, ca se vor gasi fonduri suficiente pentru ca proiectele importante sa fie mentinute, ca centrele si institutele performante de cercetare sa poata supravietui.
Reporter: In Occident, exista o situatie in care cercetarea stiintifica este finantata dintre surse: bugetul statal, bugetul Uniunii Europene sau bugetul federal, in SUA, precum si companii ori fundatii private. si in Romania au inceput sa apara finantatori privati, precum Emerson ori Nokia, la Cluj. Dar, in ansamblu, credeti ca mediul privat din Romania va avea resursele necesare pentru a finanta cercetarea stiintifica?
Acad. Ionel Haiduc: Sigur, firmele private, mai ales multinationalele, finanteaza cercetarea stiintifica de interes imediat pentru activitatea lor, cu scop comercial. Din pacate, aceste firme multinationale vin cu tehnologiile lor si finanteaza foarte putina cercetare locala, incat nu stiu cat va reprezenta in peisajul cercetarii romanesti finantarea din surse private. Cu cat mai mult, cu atat mai bine. Sa speram ca, cel putin, cercetarea aplicativa cu efecte imediate, comerciale, economice, va fi finantata din surse private. Finantarea din surse europene este o perspectiva foarte atragatoare, dar competitia este feroce si este greu de obtinut fonduri din aceste surse, pentru ca universitatile romanesti sau institutele noastre de cercetare concureaza alaturi de universitati cum sunt Oxford, Cambridge, Paris, Heidelberg, Munchen, care sunt jucatori de Liga I, daca ma pot exprima asa, in timp ce institutele noastre, in general, nu pot fi socotite decat jucatori de Liga a II-a, si atunci e greu sa castigi competitia cu asemenea concurenti. Ramane bugetul de stat ca sursa principala a finantarii in Romania. Cercetarea in Academie este bazata mai ales pe surse de stat, dar unele institute ale Academiei au reusit sa obtina si finantari europene, incat cu efort, cu mare efort, se poate sustine cercetarea, chiar in conditii dificile.
Universitati de Liga a II-a
Reporter: Exista multi actori implicati in acest domeniu al cercetarii stiintifice, adica exista institute aflate sub egida Academiei, de asemenea, exista universitati care, iata, pun accent tot mai mare pe cercetarea stiintifica si exista si corpuri de cercetatori angajati de investitori privati. Pe viitor, cum credeti ca ar trebui sa arate structura cercetarii romanesti?
Acad. Ionel Haiduc: Cred ca cel putin jumatate din cercetarea romaneasca trebuie inca finantata de la bugetul de stat si aceasta finantare sa mearga inspre universitati si spre institutele Academiei. Exista, apoi, centre nationale de cercetare si dezvoltare, care sunt finantate numai pe baza de competitie, pe baza de programe si aici lucrurile sunt mai dificile, pentru ca trebuie sa fie cat mai convingatoare. In masura in care vin cu asemenea programe, sigur, pot sa acceada la cercetare. Cercetarea din surse private, finantarea din surse private, sigur, trebuie indreptata spre aplicatii, spre cercetarea aplicativa cu rezultate imediate sau in perspectiva apropiata. E o situatie diferita de tarile avansate, cum sunt Japonia sau Statele Unite, unde cercetarea este finantata in cea mai mare parte din surse private, adica din economie, din industrie, dar, la noi e inca nevoie de sprijinul puternic al statului pentru a ridica cercetarea romaneasca la standarde compatibile cu nivelul atins in alte tari, ca sa poata participa la competitie pe picior de egalitate. Pe masura ce calitatea cercetarii de la noi si infrastructura de cercetare se imbunatatesc, sansele noastre sunt mai mari si poate obtine o finantare europeana potrivita cu nevoile noastre. Universitatile si institutele de cercetare trebuie insa sprijinite de catre stat. Sigur, nu toate universitatile trebuie si pot sa faca cercetare, dar se cam stie la noi care sunt universitatile active si care pot sa faca si cercetare fundamentala, si cercetare aplicativa. Mai ales universitatile tehnice sunt capabile sa faca si cercetare aplicativa importanta.
Reporter: Unul dintre criteriile pentru care universitatile primesc puncte in clasamentul Shanghai al celor mai bune institutii de invatamant din lume este reprezentat de cercetarea stiintifica. Cum credeti ca ar putea sa adune mai multe puncte universitatile romanesti?
Acad. Ionel Haiduc: Da, stiu ca este dorinta unor universitati din Romania sa fie incluse intre primele 500 din lume in clasamentul Shanghai. Ca sa indeplinim conditiile de calitate, trebuie sa dublam numarul de lucrari stiintifice publicate in literatura internationala. si sa mai indeplinim un alt criteriu, care este un pic dureros. Noi nu reusim nu pentru ca universitatile noastre n-au calitatea pe care o au unele incluse in acest clasament. Numarul de cadre didactice raportat la numarul de studenti la noi este prea mare. si aicea intervine un criteriu care este luat in seama. Pentru ca sunt universitati care sunt, nu chiar obscure, dar cu care noi nu putem sa concuram negativ, ca sa spun asa, si care apar in acest clasament, dar la care raportul dintre cadre didactice si studenti este factorul care se ia in seama si atunci, aici pierdem. Dar important este sa creasca contributia romaneasca la literatura stiintifica internationala.
Buget insuficient
Reporter: Care credeti ca ar trebui sa fie bugetul Academiei Romane pentru anul 2010 ca sa isi poata onora rolul care ii revine in cercetarea si in invatamantul romanesc?
Acad. Ionel Haiduc: stiti, banii nu sunt niciodata suficienti. Exista un minim care asigura salariile, ar exista apoi o suma – cu cat mai mare, cu atat mai buna – pentru asigurarea documentarii, o alta suma – cat mai rotunda – pentru dotarile de laborator. Cateva sute de milioane de euro ar fi o cifra rezonabila. 500 de milioane de euro ar fi acceptabil si util. Sigur, noi o sa primim mai putin decat ar trebui.
Ar trebui dublata contributia romaneasca la literatura stiintifica internationala." Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane
