» Judecatoarea Florica Bejinaru, aleasa ieri in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a colaborat cu Securitatea, turnandu-si colegii de munca.
» Din peste doua sute de magistrati care s-au ales anul trecut cu dosare disciplinare, doar 20 au primit sanctiuni. Specialistii spun ca institutia, care a ajuns sa se comporte ca un sindicat, trebuie reformata din temelii. Bilantul CSM pe 2009 nu sufla o vorba despre greva ilegala a magistratilor.
Dintre cei trei magistrati care au candidat pentru sefia CSM, judecatoarea Florica Bejinaru a fost aleasa cu majoritate de voturi, alaturi de procuroarea Gratiana Isac in postura de vicepresedinte, functie pe care a mai indeplinit-o cu doi ani in urma, in mandatul Lidiei Barbulescu. Judecatoare la Tribunalul din Mehedinti si cu o vechime de cinci ani in CSM, Florica Bejinaru este unul dintre cei mai contestati magistrati, dupa ce in 2006 a fost declarata oficial fosta informatoare a Securitatii, printr-un verdict al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). La contestatia judecatoarei, institutia si-a schimbat verdictul, intr-o sedinta care nu a intrunit cvorumul legal necesar. Ministerul Justitiei a atacat decizia in instanta, insa a pierdut definitiv procesul anul trecut. Astfel, legal vorbind, Florica Bejinaru nu a facut politie politica inainte de 1989. "Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o hotarare definitiva si irevocabila. Am sa pun punct acestei probleme", a pasat rapid problema Bejinaru, in sedinta de ieri a CSM. Totusi, presedintele de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Viorica Costiniu, a avertizat ca va contesta in instanta numirea judecatoarei in fruntea CSM, vorbind despre autoritatea morala pe care ar trebui sa o aiba un magistrat si care ar fi trebuit "sa indemne la decenta" in alegerea Floricai Bejinaru. AMR, alaturi de alte organizatii profesionale din justitie, au cerut insistent in 2006 inlaturarea Floricai Bejinaru din CSM. Florica Bejinaru a turnat la Securitate in perioada mai 1987–mai 1988, la varsta de 25 de ani, sub numele de cod "Alexandra stefanescu", pe cand lucra ca jurista la o fabrica de confectii din Drobeta Turnu-Severin. Notele informative publicate de ziarul "Cotidianul" aratau ca noua sefa a CSM isi turna colegii de munca cu privire la fapte marunte. Securitatea a platit-o modic pentru aceste turnatorii.
Din cu totul alte motive, si alegerea procuroarei Gratiana Isac in functia de vicepresedinte al CSM a fost puternic contestata. Laura Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei, a declarat ca aceasta numire ar putea fi chiar considerata ilegala. Un membru CSM nu poate indeplini mai mult de un mandat la conducerea institutiei, spune Constitutia Romaniei. Gratiana Isac a mai fost vicepresdinte al CSM si in 2008, sub conducerea judecatoarei Lidia Barbulescu.
Tot ieri, judecatorul Virgil Andreies, seful CSM al carui mandat se incheie astazi, a prezentat bilantul institutiei pe anul 2009. Presedintele Traian Basescu, prezent la sedinta, le-a atras atentia membrilor CSM ca au omis sa includa in raportul lor un punct de vedere asupra protestului de anul trecut al magistratilor, legat de salarizare si de starea financiara a sistemului judiciar. Atunci, magistratii au recurs la greva, desi legea le interzice acest lucru. Omisiunea nu pare totusi intamplatoare, tinand cont de stilul de lucru al CSM. Din bilant reiese ca, in 2009, inspectia judiciara a CSM a inaintat spre judecata comisiilor de disciplina un numar de 211 dosare disciplinare privind activitatea a 122 de judecatori si 89 de procurori. Cele doua comisii de disciplina au sanctionat insa doar 20 de magistrati, fie cu avertismente, fie cu reduceri salariale temporare. Patru judecatori si doi procurori au fost exclusi din magistratura. In fapt, un singur judecator a suportat masura, restul fiind reincadrati ca urmare a unor sentinte judecatoresti. z
Scop
» La ce bun CSM?
Intrebat care mai este rostul unei institutii care in aparenta isi face treaba alegand doar sa acopere aspectele neplacute ale sistemului judiciar, profesorul de drept Gheorghe Piperea socoteste ca CSM ar trebui sa existe in continuare, dar nu in formula actuala. "Trei sferturi din componenta sa ar trebui sa provina din societatea civila. Acum, CSM s-a transformat intr-un fel de sindicat al magistratilor", spune Piperea, amintindu-si de reactiile CSM in cazul grevei din justitie. Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice din Romania, crede ca "problema CSM este ca nu a reusit sa se impuna ca o institutie serioasa. In momente-cheie precum greva magistratilor, a folosit cuvinte moi". Piperea spune ca institutii similare CSM exista doar in statele in care "actul de justitie nu exceleaza si care au cele mai multe condamnari la CEDO pentru modul cum e organizata justitia". Ambii experti amintesc ca doar Italia, Spania, Portugalia, Franta si majoritatea statelor balcanice au justitii vegheate de un astfel de organism.
