» Credinciosii ortodocsi de rit vechi din Romania – sarbi, bulgari, lipoveni, ucraineni, moldoveni si rusi – sarbatoresc astazi Ajunul Craciunului. Obiceiurile acestora sunt pe cat de fascinante, pe atat de surprinzatoare.
In Banat, conform traditiei, azi, in Ajunul Craciunului Sarbesc, la biserica va fi adus si aprins "baniakul" – o buturuga de stejar care simbolizeaza credinta in mai multi zei vechi, precum zeul soarelui si al focului, dar si caldura pentru Pruncul Sfant Iisus. Baniakul se taie obligatoriu din padure, inainte de rasaritul soarelui, in ziua de ajun, si este dus la biserica de un barbat – cel mai batran din comunitate –, unde preotul il sfinteste. Seara, lemnul este aprins, iar credinciosii prezenti asteapta nasterea lui Iisus cantand colinde si band paharele de tuica fiarta, dupa care fiecare duce acasa o crenguta de stejar sfintita si o mana de paie pe care le pun la icoana. Acelasi obicei se pastreaza la sat la nivel de gospodarie. Astfel, in casa sunt adusi astazi lastari tineri de stejar. In momentul in care se intra in casa cu baniakul, toti ceilalti membri ai familiei arunca cu grau si porumb pentru ca anul sa fie roditor. Traditia sarbilor de Craciun spune ca toti membrii familiei trebuie sa manance pe jos, pe asternut de paie sau de fan.
In aceste zile, crestinii pravoslavnici se saluta "Hristos serodi!", iar ceilalti raspund "Za istina serodi!". In fiecare gospodarie se face traditionala "cesnita" – prajitura din foi de aluat fraged, cu multa nuca si in care se ascunde o moneda. Cel ce va gasi banutul se spune ca va fi fericit tot anul. Craciunul de rit vechi se sarbatoreste si in satele asternute de-a lungul vailor Ruscova, Ronisoara si Viseu, unde traieste peste jumatate din comunitatea ucraineana din Romania. In Maramures, peste 30.000 de etnici ucraineni serbeaza pe 7 ianuarie Craciunul pe rit vechi, numit si Craciunul batran, ori, in limba materna, "Ruzdvo". Meniul de Craciun la ucraineni cuprinde nu mai putin de 12 feluri de preparate culinare si are o insemnatate strict religioasa, explicata prin numarul apostolilor lui Iisus. Femeile ucrainene prepara cu aceasta ocazie "varenyk" (coltunasi indesati cu varza acra), "borshch" (supa de sfecla si varza), ciuperci cu usturoi sau marinate, peste, ardei copti, fasole verde, varza cu ulei etc. Dintre deserturile traditionale se distinge "kutia" – o budinca traditionala ce reprezinta prosperitatea pentru anul care vine, preparata din grau fiert, nuca sau mac, totul fiind indulcit cu miere. Copiii se dau in vant si dupa "pampushky" (gogosi umplute cu mac) sau dupa compotul de fructe uscate indulcit cu miere, preparat doar cu ocazia acestei sarbatori. In satele etnicilor ucraineni din Maramures, Craciunul batran nu consta doar in bucatele de pe mese sau in darurile aduse copiilor de catre "Did Moroz" ("Mos Gerila"), ci si in cantecele traditionale murmurate in jurul mesei. De asemenea, in satele maramuresene se pastreaza si astazi traditia bautului unui numar par de pahare, iar picioarele mesei trebuie legate cu lanturi, in semn de cinstire a Sfantului Staul.
In judetul Constanta, cei 250 de membri ai comunitatii a rmene au participat aseara la slujba din Ajunul Craciunului si la serbarea Pomului de Craciun, organizate, conform traditiei, la Biserica Sf. Maria.
Protoiereul Parohiei armene Sfanta Maria, din Constanta, parintele Avedis Mandalian, a declarat ca, potrivit vechilor cutume ale bisericilor apostolice, practicate pana in anul 325, carora le-au ramas fidele doar cele cinci biserici crestine orientale (Biserica Armeana, Biserica Copta din Egipt, Biserica Abisiniana, Asiriana si Indiana din regiunea Malabar), armenii sarbatoresc Craciunul o data cu Botezul Mantuitorului Iisus, respectiv pe 6 ianuarie. In prima zi a Craciunului, membrii comunitatii armene participa la Sfanta Liturghie si la sfintirea Aghiesmei Mari. La pranz, familiile se reunesc in jurul mesei traditionale incarcate cu cel putin cinci-sase feluri de mancare, din care nu lipsesc meniurile cu peste preparat cu orez, sarmale in frunza de vita umplute cu orez, stafide, menta si ceapa, ciorba denumita "has".