» Fondul Monetar International a prevazut conform datelor revizuite o recesiune de 8%, in Romania. Ultimele masuratori revizuite au furnizat, la inceputul lunii decembrie, date potrivit carora economia romaneasca a scazut in trimestrul al treilea cu 7,1% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. Cu amanarea transei a treia din imprumutul FMI, revenirea la crestere pare sa se amane pana dupa semestrul intai 2010, cu toate previziunile optimiste ale Guvernului. Cu alte cuvinte, am reusit contraperformanta de a pierde cel putin 10 procente din Produsul Intern Brut intr-un an, o prabusire aproape de catastrofa. Cu totul altfel stau lucrurile in Polonia.
Daca in 2008 a avut o crestere de 5% (una dintre cele mai mari din OECD), datele Eurostat revizuite indica faptul ca Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care, in conditiile recesiunii mondiale, a inregistrat o crestere fata de anul trecut de 1,4%. Pana la sfarsitul anului, diferitele surse au prezis "o recesiune blanda" (FMI), de 0,75%, sau ceva mai accentuata (Eurostat), de 1,4%, dar guvernul de la Varsovia crede ca are bune premise sa mentina o crestere usoara de cel putin 0,5%. De altfel, atat economistii polonezi, cat si cei occidentali erau siguri la inceputul anului ca 2009 va fi un an de recesiune, ca economia tarii se va prabusi, ca moneda nationala, zlotul, isi va pierde valoarea si ca detinatorii de apartamente cumparate prin credit ipotecar in valuta vor ajunge in strada.
In schimb, zlotul, desi a scazut, nu a avut parte de prabusirea prezisa de economisti, iar Polonia a avut o crestere de 1,7% in ultimul trimestru, ceea ce poate duce cresterea anuala totala chiar si la 1,5%. In realitate, Polonia s-ar putea sa fie singura tara din Europa care incheie anul 2009 pe plus, in pofida tuturor previziunilor. Waldemar Pawlak, vicepremier si ministru al Economiei, a numit situatia relativ fericita in care se gaseste tara sa drept o "criza de catifea", intr-un articol publicat in cadrul unui documentar special dedicat aniversarii a 20 de ani de democratie in Polonia, publicat de Financial Times pe 4 iunie. Cum a reusit insa Polonia sa evite catastrofa care a lovit statele baltice (Lituania – 20,4% scadere de PIB, Letonia – 17,3%, Estonia – 16,1%) ori scaderile piezise din Romania sau Bulgaria? Ce au facut ei, iar noi, nu?
Economistii polonezi, surprinsi de rezistenta economiei
Potrivit unui studiu realizat de FMI, dupa falimentul Lehman Brothers, piata interbancara poloneza a inghetat la fel ca peste tot. In scurt timp, zlotul a pierdut rapid o treime din valoare, iar Polonia parea sa alunece pe panta pe care apucasera toate economiile lumii. Cu toate acestea, cifrele au continuat sa ramana pozitive si in 2009. Faptul care a stricat toate previziunile economistilor si care i-a facut, vorba celor de la Wall Street Journal, de ras este ca si dupa ce criza financiar-bancara a lovit cu toata puterea in Polonia consumul a continuat sa creasca.
Potrivit expertilor FMI, acest lucru se datoreaza unor caracteristici particulare: economia poloneza are o expunere limitata la declinul comertului international, este suficient de vasta si relativ inchisa in comparatie cu tari similare. Cu alte cuvinte, Polonia nu depinde de exporturi in aceeasi masura ca altii. La inceputul crizei, Varsovia a optat pentru un regim flexibil al ratelor de schimb, care i-a facilitat ajustarea economiei la socurile externe. In plus, la inceputul anului, FMI a aprobat o noua linie de creditare pentru Polonia, in cadrul unui nou instrument – de criza – botezat Flexible Credit Line, care relaxeaza conditiile, de obicei extrem de rigide, pe care FMI le asocia cu imprumuturile acordate. Imprumutul de 15,5 miliarde euro acordat Poloniei in primavara a calmat pietele, sustine acelasi studiu.
Ca urmare, zlotul s-a stabilizat rapid la noua valoare redusa, iar raspandirea creditelor toxice a fost redusa. Mai mult, rata dobanzii la titlurile de stat pe care guvernul trebuia sa le rascumpere a scazut, semn de reducere a inflatiei si de stabilizare economica. Cel mai important insa, rezilienta Poloniei se datoreaza politicilor economice sanatoase prin care s-a evitat crearea unor dezechilibre interne si externe mari, care s-au produs in celelalte tari central si est-europene. Potrivit FMI, "Polonia a intrat in criza cu fundamente economice relativ sanatoase, ceea ce i-a permis guvernului sa implementeze politici anticiclice care au atenuat caderea".
Este vorba, in primul rand, de o politica monetara anticiclica. In ultimii zece ani, Banca Nationala a Poloniei si-a castigat o reputatie solida de luptator antiinflatie, iar aceasta a limitat temerile privind o scapare de sub control a inflatiei. Credibilitatea BNP, atat pe pietele internationale, cat si in randul publicului, i-a permis sa reduca treptat ratele dobanzilor la scurta vreme dupa impactul crizei globale. Din noiembrie 2008, Banca Nationala a redus rata de referinta de la 6% la 3,5%.
Reduceri de impozite inainte de criza
In al doilea rand, politica fiscala poloneza a fost una foarte inteligenta. Guvernul liberal condus de Donald Tusk a introdus in urma cu doi ani o serie de reforme fiscale constand in reduceri de taxe si impozite. Acestea au intrat in vigoare in cea mai mare parte in 2008, dar si-au facut simtite efectele din plin anul acesta. Desi exporturile au scazut, stimulul creat prin reducerea impozitelor i-a ajutat pe polonezi sa consume si, in consecinta, piata interna a putut sa absoarba socurile determinate de prabusirea pietelor externe. Aceste reforme fiscale au determinat, este adevarat, o reducere a veniturilor bugetare si cresterea deficitului fiscal peste limita de 3% din PIB asumata prin Tratatul de la Maastricht, dar pana si FMI a admis ca "actiuni corective drastice pentru reducerea deficitului, luate acum, ar aduce riscul deteriorarii incetinirii economice actuale intr-o recesiune".
Pentru revenirea la limita Maastricht, FMI a recomandat Varsoviei sa restructureze arhitectura fiscala pentru a include limitari constrangatoare multianuale ale cheltuielilor bugetare, dar acesta este deja un lux in comparatie cu alte tari europene ca, de exemplu, Romania, care este nevoita sa recurga inca de anul acesta la reduceri drastice ale cheltuielilor pentru limitarea deficitului. In al treilea rand, in plan social, Polonia este una dintre putinele tari europene care au realizat o reforma vasta a pensiilor in sensul cresterii varstei de pensionare si al introducerii fondurilor private de pensii. Prin urmare, problema imbatranirii populatiei, care cantareste greu in perspectivele pe termen mediu ale aproape tuturor economiilor europene, nu reprezinta un motiv de preocupare pentru autoritatile de la Varsovia. Acesta este un exemplu perfect care ilustreaza cum adoptarea unor politici economice bune in trecut produce roade in prezent si lasa oamenilor politici spatiu de manevra pentru adoptarea unor stimuli economici costisitori.
Consum fara credit
In sfarsit, cresterea consumului in Polonia nu s-a facut pe credit. Daca in Romania ultimilor ani consumul a crescut pe seama expansiunii creditelor, care, in momentul declansarii crizei, au zdruncinat sistemul bancar, in Polonia aceasta expansiune a fost mult mai putin dramatica. si in Polonia sistemul bancar este dominat de banci straine, care se confrunta cu dificultati, dar sanatatea structurala a economiei poloneze a determinat bancile-mama sa isi mentina expunerea pe piata poloneza si sa ofere fonduri subsidiarelor lor din aceasta tara. Mai mult, autoritatile nu au asteptat ca sistemul bancar sa se blocheze si au reactionat inca de timpuriu, incurajand bancile sa retina profiturile. In plus, Banca Nationala a testat rezistenta la stres a sistemului bancar prin inspectii la fata locului, pentru a identifica eventualele vulnerabilitati si blocaje.
Evident, resuscitarea deplina a creditului, care este cheia redresarii economice rapide, depinde in primul rand de normalizarea globala a pietelor financiare. Dar lectia poloneza a acestei crize este ca adoptarea din timp a unor masuri economice liberale de piata de catre un guvern responsabil poate tine o tara la adapost de furtuna globala. La 20 de ani dupa "terapia de soc" a lui Leszek Balcerowicz, Polonia se afla din nou in fruntea procesului de reforma economica.
Pentru anii urmatori, guvernul de la Varsovia a elaborat deja planurile pentru un nou val de privatizari ale unor mari companii de stat, in special din domeniul energetic, care ar urma sa aduca un supliment de 10 miliarde euro la buget. Intr-un moment in care numarul celor care cred ca solutiile vin de la stat si cer nationalizari si reglementari suplimentare, exemplul polonez demonstreaza ca o combinatie intre o economie de piata sanatoasa si o politica guvernamentala inteligenta si liberala este, ca intotdeauna, singurul raspuns la problemele economice si sociale.
