Primul fake news, produs de propaganda chineză, a fost că SARS 2 a ajuns în China cu sportivii militari americani, la Wuhan Military World Games, în toamna anului trecut. Factual: nu s-a demonstrat până în prezent nici că e, nici că nu e aşa.
Nimeni nu a reuşit să demonstreze nici că Rusia, China sau SUA au lansat virusul, nici măcar că a fost lansat de una dintre cele trei entităţi, în Wuhan.
A urmat un şir de ştiri false. Coronavirus Misinformation Tracking Center (CMTC) a identificat cel puţin 226 de site-uri cu informaţii false în SUA, UK, Franţa, Italia şi Germania. Pentru CMTC, România a fost sub radar, dar ştim ce pletoră de site-uri de fake news proliferează.
De pe ele, dar şi de pe reţelele sociale şi WhatsApp, românii află tot felul de lucruri abracadabrante. Precum faptul că, într-o noapte, când toată lumea era în casă, în starea de urgenţă, autorităţile au înlocuit antenele 4G cu antene 5G şi acum supraveghează poliţieneşte românii.
Derivată din aberaţia aceasta, a apărut teoria conform căreia antenele 5G sunt folosite pentru infectarea românilor cu coronavirus. E greu de înţeles, în logica aceasta, de ce infectarea prin 5G funcţionează, dar nu e posibilă, mai lent puţin, şi cu 4G. Ambele, şi 4G, şi 5G, sunt disponibile în România. Vodafone, Digi şi Orange (în ordinea cronologică a implementării) oferă servicii în reţelele 5G.
O altă naraţiune absurdă spune că, în realitate, coronavirus nu există, iar România are numai puţin peste o mie de morţi exact din acest motiv. De neînţeles ce cred victimele acestui fake news despre ce se întâmplă în China, Italia, Spania, UK, SUA sau Brazilia. Ori India. Ori Rusia.
Putem lua pe rând toate aceste prostii, ca să le demontăm şi să vedem piesele din care sunt făcute. Un lucru e clar: piesele sunt prost asamblate şi sunt din material ieftin, fabricat ori în China, ori în Rusia.
Dar mai putem să ne mai gândim şi la altceva: care e statul din lume despre care nici unul dintre fake news nu spune nimic? Nici că e la orginea coronavirusului; nici că vrea să colecteze CNP-urile, prin luarea temperaturii la distanţă; nici că extratereştrii cei grey şi mititei ar avea legătură cu fetele de la Săpânţa.
Răspunsul e simplu: Rusia. Şi se mai naşte o întrebare: dacă fake news sunt fabricate de China şi Rusia, de ce în teoriile conspiraţioniste e acuzată numai Rusia, nu şi China? Răspunsul e simplu: epidemia a început în Wuhan, nu în Tomsk.
Coronacriza. Mecanismele de funcţionare ale minciunii
Cum funcţionează însă, în minţile oamenilor, infodemia? Dacă orice se întâmplă e folosit pentru a denatura orice fac autorităţile statului-ţintă a unei campanii de dezinformare şi aceasta are succes în minţile oamenilor, aceştia îşi pierd treptat încrederea în autorităţi.
Ei nu mai cred că măsurile pe care le iau autorităţile ca să nu se infecteze sunt corecte. Dacă nu mai cred în aceste măsuri, nu mai respectă distanţarea socială, nu mai poartă masca de protecţie, nu se mai spală pe mâini la fel de des, socializează ca în vremuri normale, tind să participe la diferite tipuri de întruniri publice, sub cele mai felurite pretexte şi astfel se pot infecta.
Despre impactul pe care l-a avut în Constanţa Învierea-redivivus a ÎPS Teodosie Snagoveanul de exemplu vom şti mai multe de joia trecută în 10 – 14 zile, adică în jur 7 – 11 iunie. Până atunci, voi spune atât: e abject să foloseşti credinţa religioasă a omului simplu pentru a urmări infectarea sa.
Dar care să fie scopul intenţiei de infectare a cât mai multor oameni? Simplu: atunci când se vor infecta şi va apărea un nou puseu de coronavirus, vectorii autorilor dezinformării vor spune: „Autorităţile sunt incapabile să stăpânească coronacriza!”.
„Să ne imaginăm un bivol lent, cu ochii injectaţi, ce se mişcă mereu cu întârziere faţă de ce e în jurul său. Aşa ajunge victima fake news.”
Argument: Bine-bine, dar atunci ce, există coronavirusul?… că parcă spuneaţi că este o invenţie, ca să ţină oamenii la puşcărie, în casă, iar când ies afară să fie obligaţi să iasă cu botniţă la gură…
Contraargument: În psihologia socială există o asumpţie, conform căreia, când faci, la scurt timp, afirmaţii contradictorii, induse în populaţie pe canale propagandistice, massa nu sesizează nici minciuna, nici contradicţia care apare.
De ce? Pentru că massa aceasta socială virtuală are un nivel de inteligenţă sub media rezultantei inteligenţei membrilor respectivului grup-ţintă, de victime ale fake news.
Carevasăzică, omul, ca entitate de sine-stătătoare, este iniţial inteligent. Mintea lui funcţionează. Când apare un grup-ţintă din acesta, care cade victimă minciunii, inteligenţa sa scade lent, treptat, sub influenţa dezinformării, la nivelul submediocru al sumei inteligenţelor individuale, până când individul-membru însuşi devine la fel de lipsit de inteligenţă ca massa însăşi.
Să ne imaginăm un bivol lent, cu ochii injectaţi, ce se mişcă mereu cu întârziere faţă de ce este în jurul său. Aşa ajunge victima fake news. Reversul medaliei?
Când îi spui anumite cuvinte-cheie unui astfel de om, el reacţionează sărind ca ars şi recitând repetitiv replicile din învăţăturile propagandei.
Stereotipii mentale colective sunt folosite pentru manipulare
Să revenim la exemplele de fake news de la care am început şi să vedem naraţiunile reflexe, numite stereotipii mentale colective ce motorizează opinia individului-victimă că minciunile sunt adevăruri.
Fake news 1. „SARS Cov 2 a ajuns în China adus de sportivii americani militari, la Wuhan Military World Games” e un fake news motorizat de concepţia individului tipic cu inteligenţă medie, ce consideră că, dincolo de suprafaţa frumos împopoţonată cu noţiuni din cărţi (democraţie, stat de drept ş.a.m.d.), orice stat se ocupă în subterană cu afaceri murdare.
E de bun simţ că şi o asemenea afacere murdară (infectarea chinezilor de către americani cu coronavirus), devine verosimilă.
Fake news 2. „Autorităţile au înlocuit antenele 4G cu antene 5G şi acum supraveghează poliţieneşte românii” e un fake news motorizat de convingerea a 90% dintre indivizii tipici din societatea noastră, conform căreia, pe de o parte, IT&C e folosită la mult mai multe lucruri decât ni se spune, iar pe de altă parte că, în timp ce afirmă public că respectă legile şi regulile, exponenţii autorităţilor fac ilegalităţi, cu cinism.
Devine de bun simţ că şi antenele 5G pot fi puse pe furiş, pe clădiri, chiar dacă nimeni nu a demonstrat aceasta.
Fake news 3. „În realitate coronavirus nu există, iar România are numai puţin peste o mie de morţi, din acest motiv” e un fake news motorizat de dificultatea de a explica chiar şi unui intelectual, care însă nu are pregătire în virusologie, că SARS Cov 2 există bine-mersi, şi nu numai atât, dar sunt şase specii de coronavirus uman cunoscute, cu una din specii subdivizată în două ramuri diferite, astfel că există, în realitate, în total, şapte tipuri de coronavirus.
Dacă e atât de dificil să explici aceasta fie şi unui intelectual, ce te faci cu publicul-ţintă al unei campanii-tip de dezinformare? Care, după primele zece cuvinte, uită de unde ai pornit, cu tipurile şi speciile tale de coronavirus.
Aşadar, succesul unei campanii de dezinformare se bazează cel puţin pe următoarele:
1. concepţiile conspirativiste inculcate în mintea individului;
2. lipsa de înţelegere a tehnologiei înalte, chiar dacă o folosim toţi;
3. lipsa de intelectualizare suficientă a indivizilor-ţintă, pe subiectul dezinformării.
