Legile care reglementeaza functionarea administratiei locale si incompatibilitatile functiilor publice nu prevad vreo metoda care i-ar permite lui Klaus Iohannis sa isi pastreze timp de 6 luni si mandatul de primar, si pe cel de premier. Prim-ministrul sustinut de coalitia PSD-PNL dupa alegerile prezidentiale a declarat ca isi doreste o astfel de dispensa de la legislatia in vigoare, pentru a avea "o cale onorabila de iesire" dintr-o alaturare PSD-PNL care ar putea "sa nu functioneze". Specialistii spun ca, daca va fi desemnat premier, Iohannis ar urma sa aiba la dispozitie maximum 15 zile sa aleaga intre cele doua functii. O perioada mai mare ar fi posibila doar prin modificarea legii sau prin ordonanta de urgenta, scenariu respins insa categoric de primarul Sibiului, dar agreat public de liberali.
Iohannis sustine ca se bazeaza pe "un paragraf de lege care permite astfel de exceptii". Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, ne-a declarat insa ca "nu exista nimic de acest fel in legile actuale". Specialistul ne-a explicat ca dorinta lui Iohannis putea fi acceptata doar pe vremea fostului premier al Conventiei Democrate Victor Ciorbea, cand legislatia nu reglementa insa astfel de situatii. Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane, ne-a explicat ca Legea 161/2003, privind incompatibilitatile functiilor publice, il obliga fara ocol pe Iohannis sa se decida in maximum 15 zile daca vrea primar la Sibiu sau premier la Bucuresti.
Klaus Johannis, premierul sustinut de coalitia PSD-PNL dupa alegerile prezidentiale, a declarat ca vrea sa-si pastreze si mandatul de primar, timp de pana la jumatate de an, in paralel cu exercitarea functiei de prim-ministru. Acest lucru nu este insa permis de legile in vigoare privind administratia publica si locala, iar legea care stabileste incompatibilitatile celor care detin functii publice ii pune la dispozitie maximum 15 zile pentru a alege intre primarie si Guvern. Johannis declarase ca legea ar permite "astfel de exceptii" si ca nu va cere "schimbarea nici unei legi" pentru a-si indeplini aceasta dorinta. Singura portita care putea fi speculata pentru a-si prelungi la 6 luni indecizia intre functii a fost abrogata in 2007. Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, ne-a declarat insa ca "nu exista nimic de acest fel in legile actuale", dar ca s-ar putea gasi "juristi care vor sa citeasca pe langa lege" si atunci "se poate orice".
Specialistul ne-a explicat ca ceea ce-si doreste Johannis acum a fost posibil doar pe vremea fostului premier al Conventiei Democrate, Victor Ciorbea, cand legislatia nu reglementa astfel de situatii. Ciorbea a parasit scaunul de primar al Capitalei pentru a fi premier in decembrie 1996, insa nu a renuntat la mandatul local. L-a lasat timp de aproape doi ani in grija unui interimar, viceprimarul Viorel Lis, care abia in 1998 a fost cu greu ales primar deplin. "Legea nu-l obliga la nimic pe Ciorbea", spune Moraru. Acum, insa, legile nu mai sunt ca in anii ‘90. "Se bazeaza pe o modificare a legii, eu asa am inteles", ne-a spus si Sorin Ionita, directorul Societatii Academice din Romania, care nu vede nici el cum ar putea altfel Johannis sa-si atinga obiectivul.
Primarul Sibiului, Klaus Johannis, declarase ca "o cale onorabila de iesire" dintr-o alaturare PSD-PNL care ar putea "sa nu functioneze" ar fi o dispensa de la legile in vigoare, fara insa a modifica in vreun fel legile special pentru el: sase luni pentru a opta intre functia de primar si cea de premier. El a sustinut ca exista "un paragraf" care ar permite astfel de exceptii. Legea 215/2001 modificata, privind administratia publica locala, nu prevede insa nimic de acest fel: doar faptul ca un primar poate sa nu-si exercite functia "in mod nejustificat", timp de 45 de zile, sau ca poate lipsi timp de maximum sase luni, "datorita unei boli grave, certificate". Nici Legea 393/2004 modificata, privind statutul alesilor locali, nu ii lasa lui Johannis vreo portita de scapare, iar Legea 161/2003 modificata il obliga fara ocol: "alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie".
Ministrii si inclusiv premierul nu pot detine alte functii de autoritate publica in afara de cea de parlamentar. Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane, spune ca Legea 161 privind incompatibilitatile functiilor publice prevede clar ca "nu poti avea doua functii publice in acelasi timp, chiar daca unora li s-ar parea dragut sa poata fi si primar, si premier, si presedinte in acelasi timp". Specialista ne-a explicat ca legea privind incompatibilitatile "este o cale de a limita influenta unei persoane prin cumularea de functii in diverse structuri" si ca tocmai de aceea "legea nu lasa un termen prea mare pentru a alege intre functii". Doar Legea 215/2001, in varianta veche, i-ar fi permis lui Johannis sa jongleze cu functiile de primar si premier daca ar fi sustinut ca a ajuns in "imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive", fara alte specificatii. Acest articol a fost insa abrogat in 2007.
De altfel, pana si reprezentantii PNL, principalii sustinatori ai lui Klaus Johannis, au recunoscut ca dorinta lui Johannis se poate indeplini doar printr-o ordonanta de urgenta, ca in cazul lui Mugur Isarescu, care si-a pastrat mandatul de guvernator al Bancii Nationale cat timp a fost premier.
