In urma cu trei saptamani scriam in aceasta pagina ("si totusi, ce ne spun sondajele?" – 4 noiembrie) ca, in ciuda diferentelor notabile dintre rezultatele furnizate in privinta intentiei de vot de catre diferite institute, daca faci media acestor rezultate, poti obtine informatii relevante privind principalele tendinte ale campaniei. Rezultatele oficiale ale scrutinului de duminica au confirmat aceste tendinte (inclusiv pe cele rezultate din sondajele publicate de atunci incoace), si nu doar prin ierarhia primilor trei candidati.
Traian Basescu, despre care scriam ca inregistra o tendinta slaba, dar constanta, de scadere, a continuat aceasta tendinta, reusind sa o stopeze abia in ultima saptamana de campanie (se situa la momentul respectiv in jurul a 33%, a terminat la 32,4%). Tendinta de crestere a lui Mircea Geoana, inregistrata dupa iesirea partidului sau de la guvernare, a continuat, ceea ce i-a asigurat un confortabil loc doi, cu un scor foarte apropiat de cel al primului clasat. Crin Antonescu, in ciuda unor prestatii bune in confruntarile directe din ultima saptamana, nu a reusit o relansare substantiala, terminand la o distanta semnificativa in urma principalului sau adversar – Geoana. Sorin Oprescu a continuat procesul de "dezumflare" care era vizibil la inceputul lunii, terminand cursa cu un scor derizoriu.
Asadar, in medie, sondajele au fost corecte. Dar, daca cineva iti spune ca azi e luni, iar altul ca e vineri, informatia e in medie corecta, numai ca fiecare in parte te-a mintit. Din acest motiv, este necesar sa examinam, pe rand, prestatia fiecarui institut.
INSOMAR a avut meritul de a fi semnalat, inca de la mijlocul lunii octombrie, faptul ca distanta dintre Basescu si Geoana a devenit neglijabila. In conditiile in care diferenta finala a fost putin peste 1%, situarea lui Geoana, in unele sondaje, inaintea lui Basescu se inscrie in limitele erorii acceptabile statistic. Scorurile anuntate in ultima saptamana de campanie (13-15 nov.) sunt foarte apropiate de cele inregistrate la urne: Basescu – 32%, Geoana – 32%, Antonescu – 19%, Vadim – 5%, Oprescu – 5%, Kelemen – 4%.
Sondajele publicate de CURS au indicat scaderea lenta a lui Basescu (de la 36% la sfarsitul lunii iunie la 31% – (15-22 oct.) si o usoara crestere in ultimul sondaj (7-12 nov. – 33%). Geoana a inregistrat o crestere constanta, de la 23% la 30%, diferenta dintre primii doi, anuntata in ultimul sondaj, fiind apropiata de cea inregistrata la scrutin. Pe Antonescu ni l-au prezentat intr-o tendinta crescatoare ultimele doua sondaje, ultima cotatie fiind de 18%. Oprescu a scazut dramatic de la un sondaj la altul, imediat dupa anuntarea candidaturii (13% in septembrie, 9% in octombrie, 6% in noiembrie). Diferentele dintre ultimul sondaj si rezultatul oficial final sunt in limita de eroare.
CCSB l-a supraestimat usor pe Basescu, mai ales in sondajele publicate in noiembrie (in ultima saptamana a estimat la 4% avansul fata de Geoana). Este institutul care a fost cel mai "generos" cu Oprescu, reusind contraperformanta de a anunta in doua sondaje realizate concomitent (7-13 oct. si 10-11 oct.) procente diferite: o data cu 16%, apoi cu 13%; se poate argumenta utilizarea unor metodologii diferite, dar obiectul masurat era acelasi, iar etica profesionala ar fi impus oferirea de explicatii care sa evite sentimentul de confuzie al publicului.
Dintre toate institutele, CSOP a publicat constant cele mai mari scoruri in dreptul lui Traian Basescu (ultimele doua sondaje, realizate pe 21-24 oct. si 15-18 nov., l-au situat la 37%), iar diferenta fata de Geoana, masurata cu 4 zile inaintea alegerilor pe un esantion de 2.000 de persoane, a fost de 10%. Aceste inadecvari reclama explicatii din partea conducerii acestui institut, cu atat mai mult cu cat au fost sistematice si s-au produs in favoarea partidului care a comandat respectivele sondaje. Explicatia cu referire la schimbarea brusca a intentiilor de vot e invalidata de datele inregistrate concomitent de celelalte institute.
La fel de suspecte au fost rezultatele unui alt institut al carui profesionalism fusese dovedit in repetate randuri: Gallup. In ultimele 3 sondaje (16-20 iul., 31 oct.-2 nov., 5-8 nov.), acesta a fost institutul care l-a situat pe Antonescu inaintea lui Geoana sau la egalitate (in conditiile in care diferenta finala a fost de peste 11%).
Nu pot incheia fara a spune cateva cuvinte despre exit-polluri. De aceasta data, toate cele patru estimari au fost foarte apropiate intre ele, dar si de rezultatul oficial. Abaterea medie, calculata pentru primii 7 candidati, nu a depasit 1% pentru nici unul dintre rezultatele publicate de CURS, CSOP, INSOMAR si CSOP la ora 21.00 (cele care conteaza pentru public). Faptul ca, in aceste conditii, toate cele patru exit-polluri au estimat pentru Crin Antonescu un rezultat cu cel putin 1,5% mai mare decat cel comunicat de catre BEC este cel putin o ciudatenie. Rezultatele cele mai apropiate de realitatea oficiala le-a inregistrat CURS (abatere medie 0,7%). Cu atat mai mult cu cat s-a demonstrat capacitatea unor masuratori deosebit de precise, semnele de intrebare relevate mai sus se cer explicate.
