Romanii din strainatate vor vota pe parcursul a 35 de ore, ca urmare a decalajelor de fus orar, primii care se vor prezenta la urne fiind cetatenii romani din Noua Zeelanda, sambata seara, iar ultimele urne se vor inchide pe coasta de vest a Statelor Unite, luni dimineata, potrivit NewsIn.
Cei aproape doua milioane de romani cu drept de vot din afara tarii vor putea vota in 294 sectii de votare organizate de MAE in toate colturile lumii. Este mai mult decat dublu fata de numarul sectiilor din strainatate organizate la alegerile prezidentiale din 2004, insa atunci Romania nu era inca membra UE, iar libera circulatie era doar un deziderat. Dupa aderarea la UE s-a inregistrat un adevarat exod al romanilor, care au preferat sa se indrepte cu precadere catre Italia si Spania.
Prima sectia de vot care se va deschide va fi cea cu numarul 289 din Auckland, Noua Zeelanda, sambata, la ora 20.00, ora Romaniei, cand acolo este deja ora 7.00 si cand, potrivit legii, incepe procesul de votare pentru alegerile prezindentiale si referendum. Sectiile de pe coasta de vest a SUA, precum cele din San Francisco, Las Vegas, Los Angeles si Seattle, se vor inchide luni, ora 7.00, ora Romaniei.
Pana cand se vor deschide sectiile de votare din tara, romanii din 31 de state au deja posibilitatea sa mearga la urne. Astfel, in cursul noptii se vor deschide pe rand toate sectiile de votare din tarile care se afla in emisfera estica a globului si astfel au un fus orar avansat fata de cel al Romaniei. La miezul noptii urmeaza sa se deschida si sectiile din Tokyo (Japonia), Seul (Coreea de Sud) si Phenian (Coreea de Nord). Apoi, urmeaza tari ca Filipine, China, Kazahstan, India, Georgia, Rusia sau Qatar.
Odata cu votul din tara noastra, va debuta votul si pentru romanii care se afla in alte 17 tari din Europa, Orientul Mijlociu si Africa, iar la o ora dupa ce se deschid urnele in Romania vor putea sa voteze si romanii din Spania sau Italia, unde exista cele mai numeroase comunitati de romani din diaspora. Ultimele sectii de vot care se vor deschide vor fi cele de pe coasta de vest a Americii. Astfel, duminica la ora 17.00, ora Romaniei, se vor deschide sectiile de vot din Los Angeles, Seattle, San Francisco, Sacramento, Las Vegas si Orange County.
Statisticile de la ultimele scrutine arata o prezenta destul de scazuta la vot a romanilor din strainatate al caror numar este estimat la circa trei milioane de persoane. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne aproape 39.000 de romani de pe tot globul. Pentru referendumul vizand demiterea presedintelui, din mai 2007, au votat peste 75.000 de romani din strainatate, iar pentru europarlamentarele din 2007 au votat numai 21.000 de romani. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 au votat 24.000 de romani de peste hotare, iar pentru scrutinul din iunie 2009 pentru alegerea europarlamentarilor au votat putin peste 14.000 de cetateni din diaspora.
Ministerul de Externe a estimat vineri ca in strainatate interesul pentru scrutinul prezidential este mai mare ca la alegerile anterioare si evalueaza ca tendinta este ca un numar mai mare de cetateni romani din strainatate, comparativ cu anii trecuti, sa se prezinte la vot.
In anii trecuti, emigrantii romani s-au plans ca erau nevoiti sa parcurga distante imense pentru a putea vota si au acuzat autoritatile romane ca nu pun la dispozitie suficiente sectii de vot. La alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, MAE a organizat 184 de sectii de votare, la prezidentiale din 2004 fusesera organizate142 de sectii de vot in strainatate, la referendumul de la 19 mai 2007 -176, la europarlamentarele din 25 noiembrie 2007 – 181, iar la alegerile paralamentare din 30 noiembrie 2008 – 221.
Astfel, in baza evaluarilor de la nivelul misiunilor diplomatice, in urma unor solicitari din partea comunitatilor de romani din strainatate si tinand cont de interesul crescut pentru alegerile prezidentiale, Ministerul de Externe a decis organizarea a 294 de sectii de vot in strainatate. Dintre acestea, 55 se afla in Italia, 38 in Spania, 13 in R. Moldova (noutatea fiind aici, dincolo de numarul mare de sectii, faptul ca ele pot fi deschise in premiera si in teritoriul Republicii, nu numai la Chisinau), noua in Franta, trei in Ungaria, cinci in Germania, trei in Rusia, patru in Canada si 28 in SUA.
Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru sectiile de vot din strainatate pentru alegerile prezidentiale si cate 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele doua intrebari ale referendumului national (un buletin pentru fiecare intrebare), in total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidentiale si referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise in Italia, anume 167.600, urmand Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 si SUA cu 44.076.
La alegerile prezidentiale si referendum pot vota si turistii, iar actele de identitate pe baza carora se poate vota in strainatate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar, titlul de calatorie, valabile in ziua votarii.
Alegatorul care se prezinta la vot nu semneaza pe un singur tabel electoral, ci va semna in doua tabele: unul pentru alegerea presedintelui – urmand a primi buletinul de vot pentru alegerea presedintelui – si intr-un tabel electoral pentru referendum – si va primi cele doua buletine pentru referendum. De asemenea, alegatorii vor completa doua declaratii pe proprie raspundere ca nu au votat nicaieri – una pentru referendum, una pentru alegerea presedintelui, in functie de optiunea de vot.
In jurul votului din strainatate s-au iscat, la fel ca si la precedentele scrutine, mai multe controverse. Astfel, presedintele Comisiei de afaceri externe din Senat, social-democratul Titus Corlatean, a declarat la inceputul lunii octombrie ca a intrat in posesia unor informatii potrivit carora ar exista tentative de fraudare a alegerilor prin multiplicarea sectiilor de votare din strainatate, care sa fie conduse de oameni apropiati PD-L, si nu de diplomati. Totusi, MAE a asigurat constant ca va garanta echidistanta si neutralitatea organizarii alegerilor peste hotare. In plus, presedintii sectiilor de votare din strainatate au fost numiti numai din randul diplomatilor.
In plus, Titus Corlatean, l-a mai acuzat si pe secretarul de stat pentru diaspora, Eugen Tomac, ca face campanie electorala pentru Traian Basescu, pe bani publici, in strainatate, si a cerut o interventie a MAE in acest sens. Tomac a respins acuzatiile lui Corlatean si a explicat ca s-a aflat in R. Moldova si Spania conform atributiilor MAE, iar in ultima sa deplasare la Chisinau a fost in timpul zilelor de concediu fara plata.
Pentru a asigura o mai mare transparenta a organizarii votului in strainatate si pentru a inlatura "orice urma de suspiciune", MAE a apelat si la noile medii de comunicare pe Internet. Astfel, MAE si-a facut cont pe Twitter si Facebook, canale prin care "se poate aduce putina culoare si care arata ce se intampla in interiorul unei institutii atunci cand se organizeaza un proces de anvergura", potrivit reprezentantilor institutiei.
Oana Marinescu, director al Directiei de Comunicare si Diplomatie Publica din MAE, le-a cerut vineri cetatenilor romani din strainatate sa se prezinte din timp la vot, avertizand ca, din cauza faptului ca se vor desfasura doua scrutine in acelasi timp – prezidentialele si referendumul – , in a doua parte a zilei s-ar putea produce aglomeratie la anumite sectii de votare.
