» Problema majora cu care Romania se confrunta in prezent o reprezinta amanarea transelor de la FMI si CE in valoare de 2,5 miliarde euro, imperios necesare pentru finantarea deficitului bugetar, in special pe partea pensiilor si salariilor.
Pana la primirea acestor bani, statul trebuie sa se imprumute mult mai scump de pe piata interna, ingrosand profiturile bancilor si indatorand tot mai mult generatiile viitoare. Principala vina pentru aceasta situatie revine clasei politice pe ansamblu, pentru ca nu le-a oferit reprezentantilor FMI un partener de discutii valid. Daca ar fi sa individualizam, cea mai mare parte a vinei o poarta, dupa cum afirma si economistii, Traian Basescu, pentru ca presedintele si-a asumat acest acord de imprumut si mai mereu a dat impresia ca se afla la carma negocierilor.
In ciuda avertismentelor lansate din timp de analisti cu privire la necesarul de finantare externa al Romanei (13 miliarde euro estima ING la inceputul lunii noiembrie), presedintele Basescu declara la jumatatea lunii ianuarie ca "ultimul lucru pe care il va face Romania va fi sa se imprumute de la FMI", golul de finantare putand fi acoperit si printr-o combinatie de bani europeni, cu supravegherea FMI, care sa nu impuna conditionalitati. Totusi, o delegatie FMI a sosit in Romania pe 27 februarie, pentru evaluarea anuala, iar la incheierea evaluarii era clar deja ca ne vom confrunta cu o recesiune si nu mai putem evita un acord de imprumut extern. Presedintele s-a impacat repede cu ideea unui imprumut FMI-CE, dar a tinut sa-si arate muschii spunand ca "Romania nu va negocia transele de imprumut, ci le va anunta". Daca initial presedintele considera acordul cu FMI ca fiind o masura preventiva, de cateva luni imprumutul functioneaza ca un colac de salvare, orice intarziere a banilor punand in pericol plata pensiilor si salariilor.
"Amanarea transelor de la FMI s-a produs din cauza situatiei politice din Romania, care a facut ca FMI sa nu aiba un partener de dialog valid. Parte din vina apartine si guvernului in functie de dinaintea declansarii crizei politice, cand nu a existat vointa pentru reducerea cheltuielilor cu un aparat de stat obez. Singura masura luata in acest sens a fost cea cu concediile fara plata, si aia blocata la Curtea Constitutionala. In concluzie, vina pentru intarzierea transelor FMI-CE o poarta atat guvernul PDL-PSD, cat si presedintele conflictual", e de parere analistul economic Radu Limpede. Potrivit acestuia, daca presedintele Basescu ar fi acceptat formarea unui guvern in jurul lui Klaus Iohannis, ar fi fost posibil ca FMI sa nu amane virarea celei de-a treia transe. "FMI este indulgent cu tari ca Romania, pentru ca are de salvat tari din regiune mult mai afectate, de exemplu, Ucraina", spune Limpede.
Si alti analisti vad vina impartita intre presedinte si reprezentantii PSD. "Pe de o parte, vina o poarta presedintele, pentru ca nu a acceptat premierul propus de majoritatea formata ad-hoc, dar vinovati sunt si cei de la PSD, pentru ca au iesit de la guvernare. Multe tinte agreate cu FMI au fost depasite, iar mare parte din derapaje s-au petrecut cu ambele partide (PSD-PDL) la guvernare", spun alti analisti. Pentru a-si acoperi obligatiile de plata statul trebuie sa atraga pana la finalul anului din piata interna inca 3-4 miliarde euro.
