… e incurcata rau. In aceasta campanie electorala suntem bombardati cu aproape un sondaj pe zi. Rezultatele, cel putin la prima vedere, se bat cap in cap. De la bun inceput, celor care cred ca, in general, sondajele nu sunt decat un mijloc de manipulare le recomand sa sara peste continuarea acestui articol. Ii cunosc destul de bine pe cei care lucreaza in aceasta bransa si stiu ca cei mai multi isi fac meseria cu buna-credinta, ca intre ei exista o adevarata competitie in a oferi predictia cea mai apropiata de realitate. Vorbesc despre firmele care au deja un renume si care doresc sa ramana in piata cu o imagine credibila si in anii urmatori. Celor care afirma in dreapta si in stanga ca stiu cu exactitate care este pretul unui procent in sondaje (cum fac Sorin Oprescu si Vadim Tudor) le amintesc ca asemenea afirmatii nu au fost niciodata probate, deci se inscriu in vulgara tagma a calomniilor.
Mi se par si mie suspecte rezultatele unor sondaje, dar pana la proba contrarie le pun cel mult in seama unor inabilitati profesionale. Pe langa asta, sunt cateva lucruri pe care cititorul atent ar trebui sa le ia in considerare, la care ma voi referi in continuare.
1. Afirmatia referitoare la pierderea de popularitate a lui Basescu este doar partial justificata. E drept, sondajele facute la inceputul anului indicau o intentie de vot pentru actualul presedinte de 50-60%, iar cele actuale il situeaza intre 30% si 35%. La inceputul anului el era, practic, singurul candidat cert la presedintie. Abia o data cu anuntarea principalilor contracandidati (Geoana si Antonescu), la sfarsitul lunii martie, putem vorbi de inceputul adevaratei competitii. Or, dupa aceasta data, toate sondajele l-au situat pe Basescu sub 40%. E drept, in ultimele saptamani el a fost situat intre 30% si 35%, ceea ce reprezinta intr-adevar un trend descrescator, dar nu atat de dramatic pe cat se clameaza. Pe de alta parte, in conditiile polarizarii electoratului in pro si contra acestuia, putem deduce ca doua treimi din electorat nu-l mai doresc pe Basescu in fruntea statului, lucru cu implicatii importante in perspectiva turului al doilea.
2. Trebuie citite cu atentie marjele de eroare. Cand marja de eroare este ±3%, faptul ca X este creditat cu 30%, fata de 26% ale lui Y, nu inseamna ca X il devanseaza pe Y. Trebuie sa fim atenti, mai ales, cu esantioanele relativ mici. La un volum relativ mare (peste 1.000 de persoane), 100 in plus sau in minus nu schimba cu mult precizia estimarii. Insa la dimensiuni mici (in jur de 500), diferente similare influenteaza sensibil marja de eroare.
De exemplu, la un esantion de 513 persoane (CSOP, 14-15 oct.), eroarea anuntata este de ±4%; dar la intrebarea privind intentia de vot procentele se raporteaza doar la cei care intentioneaza sa voteze si au declarat o optiune. Daca acestia sunt 80% din esantion, inseamna ca la intrebarea privind intentia de vot au raspuns doar 400 de persoane (eroarea e de ±5%), deci diferenta dintre un candidat cu 30% si unul cu 22% este nesemnificativa. Sondajele pe esantioane mici se fac, de obicei, zilnic, cu intentia de a identifica tendintele. Daca cineva publica un anumit sondaj din serie (in cazul nostru, PDL), e semn ca rezultatele din ziua respectiva i-au convenit mai mult decat celelalte din aceeasi perioada.
3. Cum spuneam, nu avem motive intemeiate pentru a ne indoi de onestitatea unor agentii de cercetare. Totusi, daca avem in vedere seria tuturor sondajelor publicate in ultimele 6 luni, putem constata ca anumite agentii obtin sistematic rezultate superioare sau inferioare, in comparatie cu toate celelalte, pentru anumiti candidati. Aceste date le-as citi cu oarecare circumspectie. Astfel, vom observa ca in toate sondajele INSOMAR Geoana obtine scoruri superioare celor din alte sondaje din aceeasi perioada; acelasi fenomen se petrece cu Basescu la CSOP, cu Antonescu la BCS sau cu Oprescu la CCSB.
4. Asertiunile de tipul: "Am primit un sondaj, realizat de un institut prestigios, care a iesit putin in fata in ultima vreme, rezultatele fiind…" sunt adevaratele manipulari.
