Cu puţin timp înainte ca Standard & Poor’s să anunţe că nu downgradează România la categoria junk (BB+, cu perspectivă pozitivă), aşa scria prestigioasa agenţie de presă americană Bloomberg.
Aparent, abordarea este depăşită de evenimentele ulterioare. În realitate, lucrurile nu stau astfel.
Mai întâi, Bloomberg aminteşte că „statul din Estul Europei s-a alăturat ţărilor din restul continentului, în majorarea cheltuielilor publice, pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus”.
Dar forţele din opoziţie, „care pot respinge cu majoritate de voturi guvernul minoritar, în Parlament, vor de asemenea majorarea pensiilor şi a alocaţiilor copiilor”.
„Ceea ce fac social-democraţii în Parlament este terorism economic.” Florin Cîţu, ministrul Finanţelor
UE permite acum o abatere bugetară, dar „nu e de aşteptat ca agenţiile de evaluare financiară să fie atât de înţelegătoare”.
Exact aşa stau lucrurile acum: trei agenţii majore de evaluare financiară (S&P, Fitch şi Moody’s) acordă României un rating cu o treaptă peste junk, cu perspective negative.
„Pentru premierul Ludovic Orban, care se confruntă cu alegeri în toamnă, e dificil să găsească un echilibru”, atrage atenţia Bloomberg.
„Guvernul e în impas. Cum pot fi evitate un deficit bugetar scăpat de sub control, ca rezultat al majorării pensiilor, şi riscurile asociate unei retrogradări a ratingului fără îndepărtarea potenţialilor votanţi?”, se întreabă Alexandra Bechtel, economist la Commerzbank în Frankfurt. De unde se vede că încă o dată occidentalii ştiu exact cum stă treaba.
Factorul politic
Bloomberg mai ştie că problema aceasta distrage atenţia de la planurile de atenuare a impactului economic al măsurilor de izolare adoptate pentru stoparea pandemiei, ce includ accesarea a aproape 30 de miliarde de euro, ajutorul alocat de UE.
„Ceea ce fac social-democraţii în Parlament este terorism economic”, a scris săptămâna ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, aminteşte Bloomberg.
O soluţie pusă în discuţie de Orban e majorarea pensiilor cu un procent mai acceptabil, iar o majorare de 40% în timp.
Problema e: cum vor reacţiona votanţii? Ajungem la miezul problemei, cum a înţeles finalmente până şi presa economică americană.
