» Gravitatea si frecventa accidentelor feroviare din ultimele luni ar putea crea impresia ca o calatorie cu trenul a devenit sport extrem in Romania. Sistemul da rateuri din ce in ce mai dese, care pun in pericol adeseori si viata calatorilor, din cauze binecunoscute, spun oamenii din domeniu.
» Dincolo de nelipsitele erori umane, infrastructura feroviara este veche de zeci de ani, iar sistemul nerestructurat nu este sustinut financiar. La nivel guvernamental nu exista o strategie clara: "Vrem si cai ferate sau doar transport auto?", se intreaba seful Autoritatii Feroviare.
Caile ferate par sa devina un mijloc aventuros de a calatori, daca e sa numeri accidentele feroviare care s-au petrecut in ultimele doua luni. Cel mai recent accident a avut loc sambata, pe magistrala Bucuresti-Constanta, cand doua trenuri de marfa, unul incarcat cu tabla si celalalt cu carbuni, s-au ciocnit si au deraiat. Din cauza cetii, primul marfar a incetinit foarte mult, iar conductorii celui de-al doilea marfar nu au tinut cont ca un semnalizator era stricat, ba chiar au depasit viteza regulamentara, astfel ca au ciocnit din spate celalalt marfar. Septembrie a fost o luna si mai bogata in deraieri de trenuri, care de data aceasta au fost pline nu doar cu marfa, ci si cu oameni. Presedintele Autoritatii Feroviare Romane, Dinu Dragan, ne-a declarat ca numarul accidentelor pe caile ferate din ultima perioada nu este iesit din comun, in schimb sunt de o gravitate mult mai mare ca de obicei.
Dragan spune ca e greu sa gasesti un singur vinovat sau o singura cauza a accidentelor feroviare din ultima perioada. "Infrastructura s-a degradat in mod evident, pentru ca s-a tot mizat ca se vor primi bani din fonduri europene si ca va fi pusa la punct. Nu s-a intamplat asa, pentru ca e nevoie de proiecte si statul trebuie sa vina cu o parte din bani, in jur de 20%", spune Dragan. Cele mai multe instalatii de centralizare electronica a traficului feroviar au o vechime de 35-40 de ani, iar pe cele mai multe trasee liniile nu au mai fost inlocuite de mai bine de zece ani, descrie pe scurt situatia infrastructurii Dragan. sinele nu sunt depasite tehnic la aceasta vechime, insa problema este alta, da de inteles Dragan: "Exista zone cu foarte multe puncte critice precum inclinari sau curbe. Acolo sinele se uzeaza foarte repede. In alte tari se taie tunele, se trag poduri, pentru a se merge cat se poate de mult in linie dreapta. La noi se ocoleste".
De ce nu s-a facut nimic vizibil pentru imbunatatirea caii ferate? Intretinerea infrastructurii feroviare costa foarte mult, iar statul roman a ajuns sa neglijeze financiar acest domeniu, fara sa aiba insa o strategie clara de dezvoltare a transporturilor. "La noi s-a lucrat mai mult pe partea de infrastructura auto, adica fondurile erau impartite: anul acesta, de exemplu, 85% pentru sosele si 15% pentru feroviar. E nevoie de o strategie guvernamentala: vrem si cale ferata sau doar auto?", explica seful AFER. Ironia face ca infrastructura auto sa fie si ea la pamant.
Accidentele feroviare s-au produs de multe ori si din cauza erorilor umane, coroborate sau nu cu defectiunile tehnice. Luna trecuta, acceleratul Bucuresti-Iasi a deraiat la iesirea din gara Berheci (Galati), in urma unei defectiuni aparute la un macaz care s-a blocat cand trebuia sa schimbe liniile. Incidentele au continuat cu deraierea unei locomotive in Baraganu (Regionala CFR Constanta) din cauza unei erori umane si a unui marfar privat, incarcat cu produse petroliere, in Cluj. Liderul Sindicatului "Libertatea" al CFR Cluj, Grigore Mare, a respins ipoteza ca accidentul ar fi fost din vina salariatilor CFR.
"Chiar daca sunt foarte prost platiti, sunt salariati disciplinati. De prostii se ocupa politicienii nostri, nu salariatii CFR-ului", a spus Mare. Pregatirea personalului feroviar "nu poate fi pusa la indoiala", sustine si Dinu Dragan, dar recunoaste ca stresul la care sunt supusi multi ceferisti este foarte ridicat: "De multe ori, sunt cu gandurile plecate in alta parte". Rareori insa accidentele s-au intamplat strict din vina unui angajat CFR, mereu la mijloc fiind mai multi factori, explica Dragan. Ministerul Transporturilor lucreaza la un Cod feroviar, Romania fiind printre putinele tari europene care nu au un set de astfel de reguli. Testarea medicala, profesionala si psihologica a ceferistilor va fi mai amanuntita si mai stricta decat pana acum, specifica proiectul de lege.
Furtul de fier este o alta cauza a accidentelor de tren in Romania. Cel mai sangeros accident din ultimii ani s-a produs anul trecut la Valea Calugareasca (Prahova), cand o pasagera de 17 ani si-a pierdut viata, iar alti patru oameni au fost raniti. Anchetatorii au descoperit furtul unor piulite, ceea ce a determinat strapungerea podelei vagonului de catre una dintre sine si moartea fetei. Un accident recent ar putea deveni primul caz de "mana criminala" din istoria recenta a cailor ferate romanesti. Locomotiva si opt vagoane ale acceleratului Bucuresti-Timisoara au deraiat langa Craiova, in septembrie, mai multi pasageri fiind raniti usor. Principalul suspect a fost desemnat un angajat retrogradat la functia de muncitor necalificat, cu probleme neuropsihice, care ar fi desfacut niste suruburi.
» Puncte periculoase
Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata necesita investitii de aproape un miliard de euro, potrivit unei estimari a Ministerului Transporturilor si a companiilor feroviare. Acesti bani ar trebui directionati catre reparatii, intretinere, informatizare, reabilitarea liniilor electrice si eliminarea restrictiilor de viteza. Investitiile ar permite trenurilor sa circule cu viteza standard europeana, de 160 kilometri pe ora, fata de 120 de kilometri pe ora, standardul romanesc de viteza. Reteaua de cale ferata are o lungime de 20.347 de kilometri si 978 de statii si halte. Aproape 40% din reteaua de cale ferata si peste 60% din numarul total de poduri si podete au depasit termenul-limita la care ar fi trebuit reparate, situatie care sporeste riscul producerii de accidente, admite Ministerul Transporturilor. si specialistii europeni in transportul feroviar au atentionat ca transportul cu trenul poate intra in colaps daca Guvernul nu va investi in infrastructura.
