Dupa ani buni de crestere rapida, in special economiile din Europa de Est au fost lovite dur de criza financiara mondiala. Unele au avut nevoie de un ajutor international de miliarde de dolari. Chiar si tarile mai bine pregatite au fost trezite dur la realitate de efectele postcriza: piete de export in colaps, preturi in cadere la materiile prime, creditare blocata.
In multe dintre aceste tari productia a scazut dramatic, mai mult chiar decat in Europa Occidentala. Acest declin pare sa se fi oprit, iar cele mai recente date indica atingerea punctului maxim al crizei.
Este insa prematur sa declaram criza depasita, fiindca o mare parte a impactului si multe dintre consecintele ei nu au fost resimtite inca pe deplin. Trebuie sa ne asteptam la o crestere abrupta a falimentelor, la piete de creditare cu probleme si somaj ridicat. La randul lor, toate acestea se vor repercuta asupra bugetelor nationale si sistemelor bancare si vor reprezenta o provocare pentru politicienii din regiune. Unele tari au fost deja obligate sa opereze reduceri drastice ale bugetelor, care au dat o lovitura grea standardelor de viata.
La acest context trebuie adaugate problemele structurale, de care nu s-a mai ocupat nimeni de cand a erupt criza. Pentru Europa de Est, e vorba in esenta de patru mari domenii majore: (1) hiperdependenta de resurse naturale; (2) dezechilibre in structura si pietele de export; (3) piete de capital mici si inadecvate si (4) productie ineficienta si utilizare ineficienta a energiei.
Dar ultimele 12 luni au subliniat si punctele forte ale Europei de Est. La 20 de ani de la caderea Cortinei de Fier, tarile din Est sunt mai integrate in pietele internationale decat au fost vreodata in trecut. Asta a dus la o dinamica ridicata a cresterii in momentele bune. Pe timp de criza e drept ca integrarea a avut un impact negativ, dar a prevenit colapsul monedelor nationale sau anularea datoriei nationale, efecte la care am asistat in timpul precedentelor crize din economiile emergente.
FMI, Banca Mondiala, alte institutii internationale precum Banca Europeana de Investitii sau Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), dar si Banca Centrala Europeana sau Comisia Europeana au lucrat impreuna pentru a stabiliza situatia. G20 a deschis drumul la nivel international. Cooperarea si coordonarea eforturilor intr-un asemenea grad si la un asemenea nivel au fost deziderate de neatins in timpul altor crize din trecut.
Alta diferenta fata de contractiile trecute in pietele emergente a fost ca investitiile in regiunea BERD – Europa de Est, Europa de Sud-Est, Turcia si spatiul fostei URSS – s-au dovedit a fi de lunga durata, nu pe termen scurt sau chiar speculative. Antreprenorii si investitorii occidentali identifica tot mai mult Estul continentului cu o parte din piata lor interna (acum largita) si au adoptat un comportament orientat pe termen lung, care a adus regiunii stabilitatea de care era atat de multa nevoie.
Un sector financiar-bancar sanatos e vital pentru stabilitate. Cooperarea internationala a reusit sa previna ca bancile cu sediul central in state occidentale si o retea extinsa de sucursale in Estul Europei sa se retraga de pe piata. Probleme serioase raman insa. Reticenta de a acorda credite si imprumuturile scumpe in valute straine reprezinta o povara reala pentru balantele de plati in Europa de Est. Din aceasta cauza a devenit foarte dificil pentru intreprinderile mici si mijlocii sa obtina noi credite sau refinantarea unora deja existente.
BERD a fost martor nemijlocit la schimbarea conditiilor de piata. Am implementat un program anticriza concentrat pe sectorul financiar, pe economia reala si pe investitii foarte importante in infrastructura, in special in domeniul crucial al eficientei energetice. Cererea pentru imprumuturile si finantarile de proiect pe care le acordam e fara precedent: in primele noua luni ale anului 2009 am investit peste 6 miliarde euro, dublu fata de volumul din aceeasi perioada a anului trecut.
Insa BERD face mai mult decat sa dea imprumuturile extrem de necesare. Investitiile noastre au ca scop dezvoltarea si sprijinirea economiilor de piata din regiune. Lucram cu sectorul privat, nu suntem in competitie cu el. Mobilizam finantari private pentru bunuri publice. cum ar fi infrastructura. Investitiile noastre au menirea de a ajuta la depasirea problemelor structurale de care a suferit regiunea.
Prezenta criza a aratat ca nevoia de institutii publice capitalizate corespunzator este enorma. Acest lucru ramane valabil si intr-un orizont de timp previzibil. Ani de acum incolo sectorul bancar privat va fi preocupat de consecintele crizei financiare. Ca atare, investitorii pun mai mult pret ca niciodata pe un partener public puternic.
Actuala situatie economica a impins BERD la limita. De aceea le-am sugerat actionarilor bancii o crestere de capital de la 20 miliarde euro in prezent la 30 miliarde. Asta inseamna ca BERD ar putea investi in urmatorii 5 ani pana la 10 miliarde euro anual, permitandu-ne astfel sa ne asumam in continuare rolul necesar, sa oferim un sprijin financiar vital pentru Europa de Est si pentru sectorul privat. Asemenea investitii sunt mai necesare ca oricand in perioade de recuperare economica graduala.
