Vestea includerii doinei in patrimoniul Cultural al UNESCO a fost primita cu bucurie, dar si cu surprindere in Romania. Desi anuntul a fost facut public pe pagina de internet a UNESCO inca de joi, 1 octombrie, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National nu a anuntat nici pana astazi succesul, desi a fost principalul initiator al demersului. Informatia a aparut doar dupa cateva zile, dupa ce a fost descoperita de bloggeri si jurnalisti. Intamplarea, care poate parea minora la prima vedere, este ilustrativa pentru incapacitatea autoritatilor romane de a promova performantele artei si culturii romanesti. Prin comparatie, includerea tangoului in patrimoniul cultural UNESCO a devenit aproape instantaneu o stire internationala de larga circulatie, ca urmare a promovarii sale agresive in toate mediile.
Pe site-ul UNESCO, in dreptul anuntului legat de includerea doinei apare un text-argument, alaturi de un videoclip de circa 13 minute, in care o serie de rapsozi interpreteaza doine din diferite zone ale tarii. Tot aici mai este specificat faptul ca in Romania au mai fost identificate doar 15 persoane care pot interpreta asemenea cantece, considerandu-se ca noul obiectiv din patrimoniul universal se afla in pericol din cauza intreruperii transmiterii sale din generatie in generatie.
Incercand sa aflam detalii despre acest succes al Ministerului Culturii, despre persoanele care au contribuit la intocmirea dosarului care a dus la includerea doinei in Patrimoniul UNESCO, ne-am lovit de indiferenta functionarilor institutiei, care ne-au transmis ca numai ministrul Paleologu si secretarul de stat Timis pot face declaratii, iar acestia "sunt prinsi la partid".
Desi anuntul a fost facut public pe pagina de internet a UNESCO inca de joi, 1 octombrie, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National nu a anuntat nici pana astazi succesul, desi a fost principalul initiator al demersului. Informatia a aparut doar dupa cateva zile, dupa ce a fost descoperita de bloggeri si jurnalisti. Intamplarea, care poate parea minora la prima vedere, este ilustrativa pentru incapacitatea autoritatilor romane de a promova performantele artei si culturii romanesti.
Prin comparatie, includerea tangoului in patrimoniul cultural UNESCO a devenit aproape instantaneu o stire internationala de larga circulatie, ca urmare a promovarii sale agresive in toate mediile. In total, la finele lunii septembrie au fost incluse 76 de capodopere pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO, in urma unei reuniuni care a avut loc la Abu Dhabi, in perioada 28 septembrie – 2 octombrie. Printre noile opere inscrise se numara tangoul (Argentina/ Uruguay), Carnavalul de la Mohacs (Ungaria), Festivalul Ramman (India), sericicultura si caligrafia chineza. Potrivit unor surse neoficiale si Romania a avut un reprezentant acolo, insa acestuia nu-i functiona roamingul. Aceasta sa fie motivul pentru care Ministerul Culturii nu a anuntat la timp evenimentul?
Cine salveaza doina de noi?
Pe site-ul UNESCO, in dreptul anuntului legat de includerea "Doinei", apare un text argument, alaturi de un videoclip de circa 13 minute, in care o serie de rapsozi interpreteaza doine din diferite zone ale tarii. Tot aici mai este specificat faptul ca in Romania au mai fost identificate doar 15 persoane care pot interpreta asemenea cantece, considerandu-se ca noul obiectiv din patrimoniul universal se afla in pericol din cauza intreruperii transmiterii sale din generatie in generatie. Pentru alcatuirea dosarului de candidatura a doinei in patrimoniul UNESCO, depus in urma cu circa un an, s-a lucrat timp de cateva luni, iar centralizarea documentelor s-a realizat la compartimentul specializat din cadrul Ministerului Culturii. Inclusiv clipul de prezentare a doinei de pe site-ul UNESCO este realizat tot de minister in colaborare cu Institutul de Etnografie "Constantin Brailoiu".
Incercand sa aflam detalii despre acest succes al Ministerului Culturii, despre persoanele care au contribuit la intocmirea dosarului care a dus la includerea doinei in patrimoniul UNESCO, ne-am lovit de indiferenta functionarilor institutiei, care ne-au transmis ca numai ministrul Paleologu si secretarul de stat Timis pot face declaratii, iar acestia "sunt prinsi la partid". Secretarul general al ministerului, Mircea Staicu, ne-a indrumat spre compartimentul Patrimoniu imaterial, insa aici ni s-a spus ca vom primi informatii de la biroul secretarului de stat Vasile Timis. Lucru care nu s-a mai intamplat. Un succes romanesc de rasunet a fost trecut de oficialii statului la rubrica de "fapt divers".
Grigore Lese: "Nu stiu ce-au facut"
Romania libera l-a contactat pentru a afla detalii si pe cunoscutul rapsod Grigore Lese – etnomuzicolog si doctor in muzica, mai ales ca prima doina de pe clipul de prezentare postat pe site-ul UNESCO este din Lapus, locul sau de bastina. Grigore Lese s-a declarat nedumerit, spunandu-ne ca in urma cu un an i s-a solicitat teza de doctorat in scopul intocmirii dosarului de candidatura. A oferit tot sprijinul cerut, asteptand sa fie chemat la comisia care stabilea pana la urma continutul dosarului, dar nici pana in ziua de astazi nu a primit nici un raspuns, nu a fost sunat, nu a fost chemat. "Fiecare a facut ce a vrut si eu nu stiu ce au facut", ne-a declarat profesorul Grigore Lese.
Calusul a intrat pe lista in 2008
Lista patrimoniului imaterial UNESCO a fost alcatuita oficial in 2008, potrivit unei Conventii pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, incheiata la Paris pe 17 octombrie 2003. Lista numara in prezent 166 de opere din 76 de tari si din Teritoriile Palestiniene. Romania mai are un singur obiectiv inscris pe Lista patrimoniului imaterial al umanitatii, respectiv "Ritualul Calusului" – un dans sincopat, jucat in special de flacai de sau in preajma Rusaliilor. Dansul romanesc a fost propus pe lista pe 25 noiembrie 2005 si inscris in 2008. Patrimoniul cultural imaterial se refera la traditii si expresii orale, incluzand limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri si evenimente festive, cunostinte si practici referitoare la natura si la univers, tehnici legate de mestesuguri traditionale.
Pe site-ul UNESCO, doina este descrisa ca o specie a literaturii populare, apartinand genului liric, un psalm liric improvizat si spontan, in care autorul isi exprima sentimentele si convingerile fata de unele probleme ale vietii, fata de timp si natura si fata de sine insusi. Din punct de vedere tehnic, doina poate fi cantata oriunde, in orice context, solo sau acompaniata instrumental, ea exprimand sentimente variate: dor, tristete, iubire, instrainare, regret, conflicte. Element de esenta al folclorului romanesc, doina a fost pana in 1900 singurul gen muzical cantat pe teritoriul tarii. Are mai multe variante regionale si, in functie de creatorul-interpret, doina joaca un rol social important. Din ea au deviat alte genuri artistice, precum dansurile populare.
Se considera ca doina se afla astazi in pericol la nivel local din cauza intreruperii trans-miterii din generatie in generatie. Se precizeaza ca au fost identificate numai 15 persoane care pot reprezenta zone diferite de interpretare a doinei, iar unul dintre scopurile includerii in Patrimoniul imaterial este acela de a reaseza si asigura continuitatea acestei traditii in spatiul romanesc. Practic, se presupune o angajare a crearii unui mediu cultural in care aceasta mostenire sa fie restaurata, sa poata fi retransmisa si dezvoltata pe acest teritoriu.
ROLUL UNESCO
UNESCO a fost fondata in 1945, are sediul la Paris si are 73 de filiale active in diverse tari ale lumii. Scopul organizatiei este de a contribui la pacea si securitatea lumii prin promovarea valorilor si a colaborarii intre natiuni in diverse domenii precum educatie, stiinta, cultura si comunicatii, pentru a se reusi stabilirea unui respect universal fata de justitie, pentru corectitudinea justitiei si pentru drepturile si fundamentele omului liber, indiferent de rasa, sex, limba sau religie, potrivit Cartei Natiunilor Unite. Romania este membra UNESCO din 27 iulie 1956.
