» Presedintele Traian Basescu i-a laudat anul acesta pe baronii PSD grupati in jurul afacerilor scandaloase precum Insula Mare a Brailei si Rafinaria RAFO Onesti, pe care in 2004, in perioada campaniei electorale, i-a acuzat de jaf national. In aceasta vara, in timpul unei vizite facute la invitatia lui Culita Tarata, fost deputat PSD, Basescu a declarat ca "singura ilegalitate la Insula Mare a Brailei ar fi ca aici se face agricultura performanta".
In urma cu cateva zile, Basescu a laudat si Rafinaria RAFO, tot in timpul unei vizite de lucru, sustinand ca "abordarea pe care a avut-o noul management de la RAFO este una corecta". In plus, presedintele a initiat acordarea unui ajutor pentru RAFO sub forma de garantii guvernamentale pentru un credit de 330 milioane euro. Basescu a spus ca si-a schimbat atitudinea critica fata de RAFO abia dupa ce aceasta societate si-a platit datoriile la stat de 234 milioane euro. Se observa ca ajutorul statului este pentru o suma mai mare cu 100 milioane euro fata de "datoriile" catre stat platite de RAFO! "Noul management" invocat de presedinte ar insemna firma Petrochemical Holding GMBH, care detine 31,674% din actiuni, reprezentata de ucraineanul Iakov Goldovskiy.
Numai ca printre ceilalti actionari ai RAFO se regasesc si Octavian Tender si Marian Iancu (foto stanga), prin firmele pe care le controleaza, personaje din clientela PSD pe care Traian Basescu le-a acuzat de jefuirea RAFO. "RAFO ar trebui sa se numeasca Jafo", spunea in 2004 Traian Basescu. Acum, singurul absent din echipa "Jafo" este Corneliu Iacobov.
Lectii de ingropat dosare penale
Au fost pedepsiti de justitie cei vinovati, asimilati in 2004 de Basescu "sistemului ticalosit" al PSD? Nu, nimeni nu a fost condamnat. Acum, potrivit lui Traian Basescu, cei de la RAFO merita ajutorul statului "pentru abordarea pe care a avut-o noul management", cu scopul declarat de a se pastra locurile de munca. Exact argumentele guvernului Nastase din 2004! Cu o mica deosebire: pe vremea guvernului Nastase preluarea datoriilor de 17.000 miliarde lei a fost declamata la Palatul Victoria, iar acum ajutorul de stat sub forma unor garantii guvernamentale a fost promis de Traian Basescu intr-o vizita la RAFO Onesti, in mijlocul sindicalistilor. Nici pentru ilegalitatile de la Insula Mare a Brailei nu a fost nimeni condamnat. Culita Tarata nu a fost inculpat, ci doar doi directori de la Agentia Domeniilor Statului, care i-au incredintat spre exploatare terenul de peste 56.000 de hectare, in conditii dezavantajoase pentru stat.
Prejudiciile estimate in 2004 la Insula Mare a Brailei erau de aproximativ 50 milioane euro. Cazurile "RAFO" si "Insula Mare a Brailei" pot constitui oricand modele de ingropat dosare penale si de spalat personajele implicate. Metodele folosite in aceste doua cazuri au fost: repartizarea catre anchetatori dovediti ulterior corupti si distrugerea probelor adunate de magistratii corecti.
Gastile de la RAFO
Statul a vandut RAFO in 2001, printr-o ordonanta de urgenta a guvernului Nastase, catre grupul liderului PSD Bacau, Corneliu Iacobov, cu o serie de facilitati precum conversia in actiuni a unor datorii catre stat, ce urmau a fi vandute "investitorului strategic", suspendarea platii impozitelor pe salarii, a taxei pe valoarea adaugata in Vama, a dobanzilor si penalitatilor pentru datoriile catre buget, precum si a unor datorii catre Ministerul Transporturilor. Facilitatile nu au stopat declinul societatii, dimpotriva: datoriile RAFO aproape s-au triplat prin investitii fictive, dar platite cu preturi piperate de RAFO. Spre exemplu, in loc sa cumpere utilaje noi sau cel putin exploatabile, Corneliu Iacobov, cu complicitatea a doua grupe mari de societati, a cumparat fiare vechi cu zeci de milioane de dolari, pentru care a incasat apoi TVA (deduceri ilegale). RAFO a platit aceste utilaje cu produse petroliere.
Din primul grup, constituit de Iacobov in 2000 (dupa ce a preluat Rafinaria Darmanesti), faceau parte Andrei serban (prin mai multe firme, intre care si Perla Moldovei International), fratii Chealfa-Cheptanus, Florinel Camara, Ion Vasile (zis Gringo), cunoscuti in zona Bacaului ca lideri ai lumii interlope. Din cel de-al doilea grup faceau parte fratii Marian si Octavian Iancu, Ovidiu Tender, Dan Iosif (decedat intre timp) si clanul fratilor Potarca. Asa se face ca in jurul rafinariilor RAFO, Darmanesti, Carom (toate din judetul Bacau) si Solventul Timisoara s-a creat un paienjenis de firme care livrau rafinariilor piese vechi, uzate, cu preturi mai mari decat cele practicate pe piata pentru piesele similare noi si primeau produse petroliere pe care le plasau apoi pe piata neagra. Un astfel de transport de contrabanda a fost interceptat (din greseala!) in 2004 si de aici a pornit ancheta. Primii procurori anticoruptie care au lucrat la caz au adunat mii de documente de la circa 1.000 de firme implicate in contrabanda prin aceste filiere.
Probele din RAFO, imprastiate in alte 40 de dosare
Din interceptarile convorbirilor, anchetatorii anticoruptie au adunat indicii despre implicare in protejarea contrabandei a unor puternici ai zilei ca Viorel Hrebenciuc, generalul Toma Zaharia (secretar de stat la Ministerul de Interne), Dan Iosif, Ioan Talpes si existau suspiciuni si asupra premierului Adrian Nastase. In mod bizar, procurorul general de atunci Ilie Botos a luat dosarul de la DNA cu motivatia ca ancheta va fi continuata de Parchetul General, unde dosarul a stat in fisete circa sapte luni fara a fi inregistrat.
Ancheta a inceput abia dupa ce DNA a solicitat restituirea dosarului. Ca sa nu se restituie dosarul, Parchetul General (DIICOT) a constituit o echipa de procurori si politisti, coordonata de magistratul Alina Bica (in prezent, secretar de stat la Ministerul Justitiei). Alina Bica ne-a declarat ca atunci a spart dosarul RAFO in circa 40 de "dosarele" pentru a le finaliza mai repede. In realitate, prin aceasta metoda probele s-au imprastiat pentru a nu se vedea reteaua organizata de macrocriminalitate economico-financiara, sustin surse judiciare. Au fost trimisi in judecata Iacobov, Tender, Iancu, in dosare separate, pentru infractiuni ce pot fi usor convertite in litigii comerciale de catre avocati versati.
Mita de 20.000 euro pentru a nu face ancheta
Probele evidente de spalare de bani, prin lideri ai lumii interlope ca fratii Chealfa-Cheptanus si fratii Potarca, care demonstrau constituirea de retele de crima organizata patronate de gulerele albe, au fost plasate in dosare marginale, care au fost apoi clasate. Cum au scapat astfel de faptuitori? Prin dare de mita, dupa cum demonstreaza chiar evenimentele declansate de ofiterii coordonati de procurorul Alina Bica. si anume, comisarul Florian Manda si subcomisarul Dragos Sorin sotrin au fost arestati in 2006 pentru ca au cerut si primit cate 10.000 euro fiecare pentru a nu face ancheta privind prejudicierea RAFO pe filiera clanului interlop Chealfa-Cheptanus (dosar disjuns din cel al lui Iacobov). Asa a ingropat Parchetul General o parte din dosarul RAFO, in care nu exista condamnari. In schimb, cei doi ofiteri de politie au fost trimisi in judecata de DNA si condamnati la trei ani de inchisoare pentru coruptie.
NUP pe motiv ca faptuitorul nu stia ca fura
Bomboana pe coliva in cazul RAFO a pus-o in luna martie anul acesta Codrut Olaru, seful DIICOT din Parchetul General, care a confirmat neinceperea urmaririi penale (NUP) pentru grupul de lideri interlopi din jurul lui Ninel Potarca, prin care s-au livrat fiare vechi pentru "retehnologizarea" RAFO. Motivul este stupefiant: Potarca nu stia ca savarseste infractiuni! Codrut Olaru a fost sef al DIICOT Bacau, unde a inchis dosarele unor lideri locali ai PSD.
Romania libera detine documente din care rezulta ca Ninel Potarca vindea utilaje – fiare vechi – cu milioane de dolari catre V GB Impex (Marian Iancu), ce erau (doar in acte) "compatibilizate" la societatea UTON (Ovidiu Tender) si apoi figurau ca montate la RAFO. Reporterii Romaniei libere au descoperit abandonat pe un camp de langa Arad un astfel de utilaj (un reactor ruginit), care figura in acte ca fiind in functiune la RAFO.
Acest reactor a fost cumparat de RAFO Onesti de la VGB cu 8.000.000 milioane de dolari, desi valoarea sa reala ca nou era de doar 300.000 dolari. RAFO a platit astfel de achizitii cu motorina, prin ordine de compensare catre VGB. Din documente mai rezulta ca Marian Iancu a ajuns chiar sa detina creante la RAFO, pe care le-a convertit intr-un pachet consistent de actiuni.
In 2005 Marian Iancu a fost arestat preventiv de Alina Bica si echipa sa si trimis in judecata, insa disparitia din dosar a verigii "Potarca" poate determina achitarea lui Iancu, pentru ca cel care i-a livrat fiarele vechi la suprapret nu a comis nici o infractiune. In consecinta, nici Iancu nu este vinovat, potrivit principiului tratamentului egal in fata justitiei.
Culita Tarata – de la baron PSD la model de corectitudine
In anul 2001, Culita Tarata (foto sus) a obtinut, gratie sprijinului ministrului Agriculturii de atunci Ilie Sarbu, exploatarea a peste 56.000 de hectare din Insula Mare a Brailei (IMB) – proprietatea publica a statului – prin firma sa SC TCE 3 Brazi SRL. Culita a primit in arenda terenul pe o perioada de 20 de ani intr-o sedinta a Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), la care a participat ministrul Ilie Sarbu. Dupa ce PSD a pierdut alegerile din 2004, succesorul sau, Gheorghe Flutur, a declansat controale de fond la ADS, descoperind o serie intreaga de ilegalitati: de la modul de atribuire directa a contractului prin anularea unei licitatii, micsorarea prin acte aditionale a redeventei datorate statului pana la insusirea cu japca a investitiilor facute de o alta firma privata la IMB.
In plus, au fost descoperite milioane de euro incasate ca subventii pentru lucrari fictive. S-au constituit mai multe dosare penale, iar conducatorii ADS implicati in ilegalitati au fost trimisi in judecata. Procesul insa este tergiversat. In anul 2007, noul ministru al Agriculturii Dacian Ciolos, instalat de PNL, a facut un alt control de fond, care a descoperit si alte ilegalitati. Redam in exclusivitate cateva concluzii ale acestei note de control.
Despagubiri de milioane de euro pentru calamitati inexistente
Potrivit notei de control avizate de Ciolos, numai prin programe derulate de Directia Agricola Braila intre anii 2001 si 2006, SC TCE 3 Brazi SRL (firma lui Tarata) a primit ajutoare financiare si subventii in valoare de 12,3 milioane euro. Pentru calamitati a primit circa 3,8 milioane euro, iar pentru instalatii de irigat a primit in 2002 circa 3,6 milioane euro. In timpul verificarilor s-a mai descoperit ca in anii 2001-2002 Tarata a beneficiat de diminuarea semnificativa a cotei redeventei (care deja fusese micsorata prin acte aditionale), pe motiv ca ar fi existat calamitati naturale. Potrivit registrelor Directiei Agricole, in acea perioada judetul Braila nu a figurat ca fiind afectat de calamitati. Pe deasupra, si ultima "firimitura" de redeventa datorata statului nu a fost platita pe motiv ca intre anii 2001 si 2005 societatea lui Tarata ar fi destufizat suprafete de peste 11.000 de hectare de teren din Insula Mare a Brailei, pentru care ar fi cheltuit 5.690.598 euro.
Potrivit expertilor de la Ministerul Agriculturii, destufizarea nu ar fi reala, deoarece in acei ani intreaga suprafata arendata figura ca fiind cultivata – culturi pentru care firma lui Tarata a incasat subventiile –, deci nu era acoperita cu stuf. Mai mult, in procesul-verbal de predare a terenului de 56.000 hectare (incheiat in 2001, cand s-a semnat contractul de arendare) nu s-a facut nici o referire la existenta unor suprafete acoperite de stuf.
In anul 2006, firma lui Tarata a solicitat de la APIA Braila (agentia de plati si interventie in agricultura) un sprijin financiar de 5.829.550 RON (circa 1,6 milioane euro) pentru infiintarea unei culturi de toamna, suma refuzata deoarece SC TCE 3 Brazi nu platise redeventele pentru arendarea terenului pe motivul invocat mai sus (destufizarea). Mai mult, statul, prin ADS, declansase rezilierea contractului de arenda. Culita Tarata a atacat decizia APIA in instanta si, culmea, a castigat procesul.
