» Nimeni nu-i poate opri pe magistrati sa-si continue greva, desi acestia pun in pericol functionarea statului de drept, dupa cum explica specialistii. Unsprezece curti de apel, 35 de tribunale si 97 de judecatorii au decis sa continue protestele.
» Exista insa destui judecatori care sustin si varianta unei greve totale, in care sa nu mai aiba cine semna mandatele de arestare si sa nu mai fie judecate nici un fel de cauze.
» "Nu exista un mecanism de oprire a grevei si este evident ca magistratii santajeaza Guvernul", ne-a spus Gheorghe Piperea, conferentiar la Universitatea Bucuresti.
Adunarile generale ale judecatorilor au hotarat continuarea protestelor in instantele judecatoresti, incheierea Pactului National pentru Justitie si demiterea ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, potrivit Retelei Nationale a Adunarilor Generale ale Judecatorilor (RNAG). Astfel, doar Curtea de Apel Craiova a hotarat suspendarea protestelor in curs la aceasta instanta, desi a constatat ca "revendicarile ce au dus la declansarea protestului magistratilor nu au fost solutionate", iar Curtea de Apel Alba Iulia a votat pentru continuarea protestului, modificand formele de exercitare a acestuia.
Dintre cele 36 de tribunale – din totalul de 42 – doar Tribunalul Constanta a decis suspendarea protestelor, celelalte 35 hotarand in adunarile generale continuarea lor. Cele 97 de judecatorii, in totalitatea lor, au votat pentru continuarea protestelor.
De asemenea, din centralizarea partiala efectuata pana la aceasta data de RNAG, cel putin 60 de instante i-au solicitat, in cadrul adunarilor generale, prim-ministrului Emil Boc demiterea ministrului Justitiei.
Viorica Costiniu, presedinta de onoare a Asociatiei Magistratilor din Romania, ne-a spus ca "in ziua semnarii Pactului pentru Justitie se va suspenda protestul", insa ameninta ca, desi calendarul punerii in practica a prevederilor poate fi negociat, "nerespectarea lor va atrage dupa sine reluarea protestelor". Printre prevederile Pactului pentru Justitie se numara trecerea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar taxele judiciare de timbru sa ajunga direct in bugetul Justitiei. Laura stefan, expert anticoruptie al Societatii Academice din Romania, considera ca "magistratii isi doresc niste lucruri pentru care nu este necesar sa faca greva – cu ce ii ajuta trecerea bugetului de la minister la Inalta Curte?". Cu toate acestea, nu numai ca magistratii sunt hotarati sa continue greva, dar au luat chiar in considerare intreruperea totala a lucrului.
Gheorghe Piperea, conferentiar la Facultatea de Drept de la Universitatea Bucuresti, ne-a spus ca in cadrul adunarilor generale s-a decis "prelungirea protestului pana pe 5 octombrie, iar pe 6 octombrie, daca nu se vor rezolva toate problemele ridicate de ei, vor intrerupe total lucrul", adica nu vor mai rezolva nici urgentele penale. Viorica Costiniu ne-a explicat ca "a fost o varianta, insa instantele care au pus in discutie aceasta data sunt minoritare", desi varianta opririi lucrului "nu este exclusa", pentru ca "justitia din Romania are cel mai mic buget din UE si nimic din ceea ce produce nu se intoarce in sistem". Avocatul Gheorghe Piperea crede ca, in conditiile in care magistratii vor decide sa intrerupa total lucrul, "in Romania ar fi anarhie si oricine iti poate da in cap fara sa pateasca nimic, pentru ca nu ar avea cine sa il aresteze". Laura stefan sustine, la randul ei, ca "ar fi haos, o nenorocire pentru procesele penale si civile".
Experta anticoruptie argumenteaza ca in aceasta situatie ceea ce e mai rau este ca nimeni nu ii poate opri pe magistrati de la proteste. Gheorghe Piperea ne-a explicat ca "este o grava lacuna a Constitutiei, deoarece puterea judecatoreasca, dupa ce a fost formal separata de celelalte doua, nu mai este controlata de nimeni", iar "autoritatea de control si supraveghere a bunei functionari a justitiei – Consiliul Superior al Magistraturii – este mai mult un sindicat al judecatorilor".
Piperea mai spune ca "si daca se va semna acest Pact, tot vor fi nemultumiri si vor continua protestul", deoarece "magistratii nu fac protestul pentru apararea principiilor", ci pentru ca "este mult mai important salariul". Daniel Barbu, profesor de stiinte politice la Universitatea Bucuresti, argumenteaza ca "statul de drept este subminat atat timp cat exista o categorie profesionala din sectorul public care protesteaza si se situeaza deasupra legii", iar Laura stefan apreciaza ca "toate cartile se afla in mainile magistratilor".
» Cazuri similare
In Europa, doar magistratii spanioli au intrerupt lucrul, in 2006, din cauza lipsei banilor din sistem si a salariilor mici. Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus ca protestul acestora a durat doar o zi si nu a avut un final fericit pentru grevisti: "Nu li s-au majorat salariile, societatea civila i-a criticat imediat, iar politicienii care aveau mecanismele de control au restabilit ordinea pentru ca CSM-ul lor este altfel constituit decat in Romania". De aceea, sustin specialistii, pentru ca ceea ce se intampla acum sa fie evitat pe viitor ar fi necesar, in primul rand, ca CSM sa-si respecte fisa de post si sa vegheze la buna functionare a justitiei asa cum scrie in Constitutie.
