» Tot mai multi turisti care vin in Valea Jiului doresc sa viziteze minele inchise, dar accesul acestora in fostele exploatari este, practic, imposibil.
» Daca turismul de mina ar fi posibil, Compania Nationala a Huilei – cu enorme datorii la stat – ar putea castiga bani frumosi. Cel putin o mina inchisa ar trebui sa fie amenajata pentru turisti, mai ales ca Valea Jiului inseamna minerit. Din pacate, doar in tarile europene s-a putut pune in practica un astfel de proiect.
Activitatea extractiva, conditiile de lucru ale minerilor, uneltele cu care lucreaza sau au lucrat ei ori, pur si simplu, galeriile sunt doar cateva dintre punctele de atractie pentru o serie de turisti care ar dori sa viziteze o mina din Valea Jiului. Amatori pentru acest tip de turism ar fi suficienti, chiar si din randurile localnicilor, care cred ca administratia miniera ar putea sa faca ceva in acest sens. "M-ar interesa sa vad cum se lucreaza in minerit.
Am fost la Muzeul Mineritului, dar nu e acelasi lucru. Cred ca ar fi utila amenajarea unei mine-muzeu, chiar cu galerii si unelte de lucru", spune Adrian, un tanar din Petrosani. "Am fi vrut sa vizitam o exploatare miniera, sa vedem cum se lucreaza, dar am inteles ca nu se poate. Ne-au trimis la Muzeul Mineritului, insa nu se compara. Chiar am vrea sa stim care ar fi procedura, ce trebuie sa facem sa intram intr-o mina. Nu neaparat una functionala", povesteste si Sebastian din Bucuresti, care a venit in Valea Jiului special pentru acest tip de turism, dar a plecat fara sa poata vedea cum se lucreaza in subteran.
Valea Jiului se confunda cu mineritul
Viata sociala din Valea Jiului se invarte de multa vreme in jurul mineritului. Zona, deosebit de spectaculoasa peisagistic, s-a facut cunoscuta tot prin minerit, fie ca vorbim despre cumplite accidente de munca sau de celebrele mineriade conduse de Miron Cozma. si totusi, cei care vin sa viziteze Valea cu speranta ca vor putea intra si intr-o exploatare miniera trebuie sa se multumeasca numai cu saracaciosul Muzeu al Mineritului, pentru care timpul si exponatele s-au oprit in loc acum mai bine de 50 de ani. Sa vada pe viu cum se munceste in maruntaiele pamantului este o utopie pentru un turist. "Este imposibil, din pacate, pentru ca sunt niste proceduri legate de acordarea acestui drept de a vizita o mina si, in al doilea rand, este un timp care se pierde cu instruirea si conducerea prin subteran si noi nu avem in domeniul de activitate si acest obiectiv, turismul subteran.
De foarte multe ori am refuzat chiar si unele delegatii din cauza procedurilor care trebuie indeplinite: acceptul Structurii de Securitate a Ministerului pentru a vizita subteranul si, sigur, conditiile in care se desfasoara aceasta vizita", explica directorul Companiei Nationale a Huilei Petrosani, Constantin Jujan. Acesta este insa constient ca s-ar fi putut amenaja o mina-muzeu pe amplasamentele unitatilor extractive inchise, cum ar fi Dalja ori Valea de Brazi. Acum insa e prea tarziu, pentru ca exploatarile au fost rase de pe fata pamantului, fara putinta de a se mai schimba ceva. Constantin Jujan stie, de asemenea, ca acest lucru ar fi putut aduce fonduri suplimentare la bugetul oricum mult diminuat al Companiei Nationale a Huilei Petrosani, dar spune ca nu mai poate schimba cu nimic situatia.
"Poate fi o activitate care sa aduca niste beneficii, nu asa de substantiale, dar, din pacate, astazi nu mai avem aceasta posibilitate, intrucat am inchis exploatarile care au fost in conservare si inchidere, aceste actiuni reprezentand programul de incetare a activitatii", declara directorul Companiei Nationale a Huilei.
In Franta a fost posibil
In Valea Jiului nici macar Mina-scoala de la Dalja, unde au invatat sute de studenti primii pasi in minerit, nu mai exista, cum nu mai functioneaza nici cea de la Lupeni. S-au inchis definitiv si nu pot fi redeschise, mai ales ca fostele galerii de la Dalja au disparut o data cu mina-mama.
Ideea infiintarii unei mine pentru turisti nu este nici pe departe o utopie. In alte tari europene exista astfel de obiective si chiar si oficialii Companiei Nationale a Huilei Petrosani au fost fascinati de ele. "Intr-o localitate din Franta a fost amenajat un muzeu atat in cladirea administrativa, cat si in subteran. De fapt, subteran este impropriu spus. El a fost amenajat la suprafata si apoi acoperit cu pamant.
Au recreat conditiile pe galerie, abataj cu front scurt, abataj mecanizat, sectiile puteau sa functioneze, la fel si statia de ventilatie, au pus manechine si cu oameni, si cu sobolani. S-a facut pe fonduri europene, intr-o zona in care nu a mai existat minerit de 20 de ani", povesteste directorul CNH, Constantin Jujan. Ca atractie turistica s-a amenajat si o camera a unui miner care lucra cu zeci de ani in urma acolo. Ca sa dea credibilitate locatiei, s-a pastrat absolut tot ceea ce continea o locuinta de miner, iar senzatia era ca oricand cineva trebuie sa vina acasa.
Speranta vine de la Mina Aninoasa
O ultima speranta de realizare a unui astfel de proiect vine de la Aninoasa, acolo unde Exploatarea Miniera exista inca fizic. De fapt, pentru aceasta locatie exista si un proiect pentru practicarea turismului de mina, pe cale de a fi implementat cu bani de la Banca Mondiala. Mina Aninoasa a fost inchisa in urma cu trei ani, din cauza ca nu mai era rentabila. De atunci a intrat intr-un amplu program de conservare si acum este la un pas de a fi transformata in muzeu. Daca proiectul va prinde, intr-un final, contur, turistii vor putea afla la fata locului istoricul unitatii miniere, care dateaza din 1885, imbarcati intr-un trenulet ce va strabate un tunel in lungime de aproape 900 de metri, care trebuie doar amenajat.
Potrivit proiectului, muzeul subteran va avea o suprafata de doua hectare si va fi amenajat exact ca o veritabila mina. Autoritatile locale spera sa dezvolte cu acest proiect un nou tip de turism, respectiv turismul subteran. Banii au fost deja aprobati de Banca Mondiala si urmeaza doar ca licitatia sa fie adjudecata, spun edilii din Aninoasa. De la forul international va fi primita suma de 2,2 milioane lei, fonduri nerambursabile. De asemenea, in completare, la suprafata ar urma sa fie amenajat un imens parc de distractii, numit "Aventura Parc", finantat din fonduri de la Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala. Ideea acestui proiect s-a nascut in anul 2006, cand la suprafata a fost adus ultimul vagonet incarcat cu huila. si directorul CNH crede ca este singura sansa de dezvoltare a acestui tip de turism: "Ideea putea fi fructificata in momentul in care au fost minele in faza de inchidere, dar cel putin la Aninoasa ar putea fi implementata".
Pentru CNH, orice venit suplimentar ar fi un balon de oxigen, mai ales ca subventia de la stat s-a diminuat cu 14%, de alocatii bugetare nici nu poate fi vorba, iar datoriile sunt tot mai mari de la an la an. Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, CNH avea obligatii restante la bugetul general consolidat de 3,38 miliarde lei la finele celui de-al doilea trimestru din 2009, in crestere cu 3,6% fata de datoriile de 3,27 miliarde lei raportate la sfarsitul lunii martie. Compania ramane, astfel, cel mai mare datornic la bugetul de stat.
