Statul roman a pierdut in 2007 o suta de milioane de euro, aceeasi suma de bani cu care, in decembrie 2008, Cabinetul Tariceanu a sprijinit industria auto din Romania, care se prabusea din cauza crizei economice abia instalate. Pierderea a fost cauzata de proasta gestionare a banului public si a propriului patrimoniu chiar de catre institutiile statului, care acum sunt constranse la concedieri masive de personal. Informatia apare in raportul anual al Curtii de Conturi a Romaniei (CCR), publicat, potrivit reglementarilor, in iunie 2009. Documentul are la baza cele aproape 2.900 de actiuni de control desfasurate anul trecut in ministere, agentii, prefecturi si primarii.
Inspectorii Curtii de Conturi au descoperit ca principalele cauze care au dus la pierderea celor o suta de milioane de euro sunt reprezentate de proasta administrare a patrimoniului public, nestabilirea, neevidentierea, nevirarea sau neincasarea mai multor impozite, taxe si contributii datorate bugetului de stat. In topul institutiilor care au risipit cei mai multi bani se detaseaza Ministerul Finantelor Publice si institutiile din subordinea sa, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Sanatatii. Pagubele descoperite de CCR au facut ca deficitul PIB-ului aferent anului 2007 sa fie de 3,8%, in loc de 2,2%, cat era preconizat.
Inspectorii curtii de conturi au efectuat anul trecut 2.875 actiuni de control, pentru a verifica modul cum au fost cheltuiti banii de la bugetul de stat, dar si cum a fost administrat si gestionat patrimoniul public in 2007. Raportul anual care a rezultat a fost publicat, potrivit reglementarilor, abia in urma cu doua luni. Imaginea pe care documentul o proiecteaza asupra randamentului institutiilor din subordinea statului indica o stare alarmanta vizavi de modul in care banul public e risipit in Romania.
Prejudiciul total creat statului a fost stabilit la suma de 431.393.000 lei (adica 108 milioane de euro), suma echivalenta cu injectia de capital prin care Cabinetul Tariceanu a sprijinit, pe final de mandat, industria autohtona de masini, aflata in cadere accelerata din cauza prabusirii pietelor externe, dar si a scaderii consumului intern. Raportul CCR pe 2007 a constatat abateri grave cu caracter financiar si in ceea ce priveste inventarierea corecta a patrimoniului, modul in care au fost reevaluate activele fixe si subevaluat aportul de capital al statului.
La Finante, unii au platit impozit mai mic, altii nu au fost executati silit
Topul institutiilor care au pierdut cei mai multi bani de la buget in 2007 este deschis de Ministerul Finantelor. Potrivit raportului Curtii de Conturi, angajatii institutiilor din subordinea sa au uitat sa execute silit unele firme cu datorii la bugetul de stat, iar altora li s-a acceptat micsorarea impozitelor pe dividende. Concret, in judetul Alba s-a constatat diminuarea obligatiilor fata de buget cu 660.000 de lei noi, deoarece unele firme au uitat sa declare impozitul pe dividende. La Buzau, nu au fost declarate la Fisc impozite pe dividende in valoare totala de 198.400 lei, iar la Covasna, 52 de firme au platit impozite la stat in cota de 10%, si nu de 16%, asa cum prevede legea. Acestea au produs o paguba la buget de 231.800 lei.
In judetele Botosani, Braila, Galati, Gorj, Salaj si Teleorman, inspectorii Curtii de Conturi au descoperit zeci de firme care aveau datorii la bugetul de stat in valoare de cateva milioane de lei, dar care au fost "uitate" de inspectorii ANAF de la executarea silita. In 19 judete unde ANAF a trecut la executarea silita, nu a fost aplicat si urmatorul pas pentru recuperarea datoriilor de la bugetul de stat, constand in blocarea conturilor bancare, executarea veniturilor datorate de terti, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile si imobile. Din aceasta cauza, alte cateva milioane de lei nu au mai ajuns la bugetul de stat.
MAE, campion la achizitii fara licitatii
Documentul citat de R.l. demonstreaza ca multe dintre achizitiile publice de mare anvergura, facute fara licitatii, au fost descoperite la Ministerul Afacerilor Externe. "Procedura de achizitie publica utilizata in majoritatea atribuirii contractelor economice a fost «cererea de oferta». Ulterior, valabilitatea contractelor atribuite a fost prelungita prin incheierea unor acte aditionale, aplicandu-se procedura de negociere cu o singura sursa sau negociere fara publicarea unui anunt de participare", se arata in raportul Curtii de Conturi. Inspectorii au mai constatat ca invitatiile de participare la negocierea contractelor de achizitii le-au fost transmise in mod constant acelorasi operatori economici, indiferent de tipul, obiectul, valoarea, specificul si/sau complexitatea contractelor.
Acest tip de a face achizitii publice a fost motivat de catre conducerea MAE prin "extrema urgenta" sau prin aparitia unor "circumstante neprevazute". In concluzie, inspectorii Curtii de Conturi afirma: "Dintr-un numar total de 373 de contracte incheiate de MAE, 55% au fost atribuite prin procedura «cererii de oferta», 18% prin atribuire directa si doar 5% au fost atribuite in urma aplicarii procedurilor de licitatie publica deschisa". Ei adauga ca toate comisiile de evaluare au acceptat oferte ale unor operatori economici care nu indeplineau integral conditiile de calificare. Intreaga documentatie de control efectuata la MAE a fost transmisa de Curtea de Conturi la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Nici in curtea Ministerului Sanatatii (MS) licitatiile nu au abundat in programele de achizitii de medicamente si materiale sanitare. In documentul intocmit, expertii CCR precizeaza ca, in perioada 2004-2007, reprezentantii MS au initiat o serie de acte normative prin care au deschis portitele efectuarii de achizitii pe baza de acte aditionale intocmite la contractele incheiate in 2003. Fapt ce a si condus, completeaza raportul, la afectarea grava a bugetului institutiei.
Salarii si facilitati ilegale la Agricultura
Inspectorii au descoperit o serie de inginerii financiare foarte ingenioase, motiv pentru care au sesizat instantele de judecata. La Caras-Severin au fost achizitionate mijloace fixe care au fost lasate in custodie la furnizori, pentru perioada cuprinsa intre data acordarii avansului si data primirii bunurilor stabilindu-se majorari de intarziere in suma totala de 21.500 lei.
La Tulcea a fost acordat un sprijin financiar din partea statului unui producator agricol de 82.800 lei, in contextul in care acesta avea datorii restante la bugetul local. In patru judete au fost acordate drepturi salariale (salarii de merit, sporuri pentru conditii vatamatoare de munca si sporuri pentru ore suplimentare), desi beneficiarii nu intruneau conditiile prevazute de lege. Conducerea Ministerului Agriculturii a fost trimisa in instanta de catre Curtea de Conturi, deoarece a refuzat sa puna in aplicare la termen si intocmai mai multe hotarari definitive si irevocabile date de instanta de judecata, in suma totala de 1.837.200 lei.
» Ministerul Turismului, publicitate fara licitatie si in 2007
Inspectorii Curtii de Conturi au mai descoperit la Directia Generala de Promovare Turistica, entitate care a preluat activitatea Autoritatii Nationale pentru Turism, ca a incheiat in 2007 contracte de achizitii de servicii de publicitate in valoare de 1,9 milioane euro fara licitatie publica, ci prin negociere cu o singura sursa. Raportul CCR arata ca oficialii din Turism au motivat incheierea acestor contracte invocand "dreptul de exclusivitate al furnizorului" sau "dreptul de autor", fara a avea insa la baza documente care sa justifice existenta acestor drepturi.
» Cheltuieli de personal mai mari cu 30%
In anul 2007 au crescut cheltuielile de personal fata de 2006 cu aproape 30%, adica de la 10 miliarde lei noi (aproape 2,5 miliarde euro) la 13 miliarde lei (circa 3,2 miliarde euro). Au crescut, fata de anul precedent, si cheltuielile cu transferurile intre unitatile administratiei publice cu aproape 85%. Ceea ce se traduce, in bani, ca o cheltuiala suplimentara de aproape 1,2 miliarde euro.
» 2007 a inregistrat un deficit mai mare decat cel prevazut
In prevederile bugetare initiale, pentru 2007, fusese prevazut un deficit de 2,2% din Produsul Intern Brut. La sfarsitul anului, din cauza cresterii cheltuielilor si a nerecuperarii la bugetul de stat a unor datorii, deficitul a sarit la 3,8% din PIB. Concret, banii incasati la bugetul public au fost sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu aproape 1,5 miliarde euro. In total, deficitul cu care s-a incheiat executia bugetului de stat pe 2007 a fost de aproape 4 miliarde euro.