Un alt erou al luptei anticomuniste va fi deshumat, in aceasta saptamana, de catre reprezentantii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Eforturile membrilor institutului de reabilitare a partizanilor luptei anticomuniste raman insa doar un gest simbolic, in conditiile in care toate plangerile penale depuse de acestia s-au solutionat cu neinceperea urmaririi penale.
Istoricii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania au reusit sa localizeze mormantul unuia dintre eroii rezistentei anticomuniste din Muntii Apuseni. Este vorba de partizanul Nicolae Selagea, unul dintre membrii grupului de rezistenta condus de maiorul Dabija, intitulat "Haiducii lui Dabija". Nascut in anul 1908, in satul Dealul Capsei, Nicolae Selagea era lider al PNT din zona Campeni. Alaturi de "Haiducii lui Dabija", a dat mai multe batalii cu trupele de Securitate. Cea mai sangeroasa lupta a avut loc pe data de 4 martie 1949, atunci cand cinci partizani au fost ucisi, iar trupurile lor au fost ingropate in magazia de alimente a cazematei. Nicolae Selagea a reusit sa scape atunci si a mai luptat inca un an impotriva comunistilor. In cele din urma insa, a fost prins dupa ce a fost tradat de un var al sau.
La prinderea lui Nicolae Selagea a participat chiar si sotia sa, pe care securistii au mintit-o ca nu il vor ucide pe partizan daca acesta va fi predat de membrii familiei. seful Securitatii Turda, capitanul Mihail Kovaci, l-a lichidat insa pe data de 2 septembrie 1950, fara nici un fel de judecata. Cruzimea securistilor a mers atat de departe incat acestia i-au pus pe doi dintre copiii luptatorului asasinat sa pazeasca peste noapte cadavrul. "Unul dintre copii, care se numeste tot Nicolae Selagea, avea doar 4 ani in noaptea in care a fost pus sa pazeasca trupul tatalui sau", spune istoricul Gheorghe Petrov. Procurorul militar Viorel Siserman, care participa la exhumarea partizanilor, crede ca toate aceste crime nu ar trebui sa ramana nepedepsite, deoarece exista asasini care mai traiesc inca.
Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Romania libera, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca s-au inregistrat in jur de 1.800 de plangeri penale care au avut ca obiect fapte petrecute in anii ’50, reclamate acum de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. "In toate aceste cauze s-a constatat ca intervenise prescriptia raspunderii penale. Mai mult decat atat, faptele reclamate erau din anii ’50-’55, or, faptele – infractiunile contra pacii si omenirii despre care se facea referire in aceste plangeri – au fost incriminate abia in Codul Penal din 1969. Legea penala nu poate fi retroactiva. Este unul dintre motivele pentru care s-a dat solutie in aceste cazuri", a declarat Kovesi. Solutia a fost neinceperea urmaririi penale.
