» Salariile lunare ale celor 1,4 milioane de bugetari vor fi reduse cu 15,5% prin acordarea de zile libere sau prin reducerea programului de lucru, a decis Guvernul. Sindicatele s-au infuriat, sustinand ca masura nu respecta Codul Muncii. Concediile neplatite reprezinta o masura anticriza preferata de firmele private.
Guvernul a decis sa reduca lefurile lunare ale bugetarilor cu 15,5% prin masuri care vor fi stabilite de sefii institutiilor publice impreuna cu fiecare angajat. Potrivit proiectului de lege elaborat de Guvern in acest sens, in vederea incadrarii in limitele cheltuielilor bugetare aprobate, conducatorii institutiilor publice vor acorda din oficiu, in perioada septembrie-noiembrie 2009, personalului propriu 10 zile libere fara plata sau, dupa caz, vor dispune reducerea programului de lucru (de la 8 la 6 ore), astfel incat veniturile platite salariatilor sa se diminueze cu 15,5% lunar. Sindicatele si-au declarat ostilitatea fatisa privind micsorarea salariilor, desi ministrii Guvernului Boc au acceptat si ei, de bunavoie, o reducere cu 20% a salariilor, pana la sfarsitul anului, realizand o economie totala de peste 20.000 euro. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, crede ca in afara solutiilor gasite de Guvern pentru reducerea salariilor ar exista si varianta taierii benevole a unor sporuri. "Sindicatele din administratia publica m-au informat ca sunt de acord sa renunte la niste sporuri, ceea ce inseamna diminuarea veniturilor lunare cu 15%, astfel ca nu vor mai fi nevoiti sa isi ia concediu fara plata sau sa-si reduca timpul de lucru", ne-a declarat Hossu. Sindicalistii acuza si nelegalitatea acestor masuri. "Este o prostie si o magarie. Nu poti obliga oamenii sa-si ia zile libere nici la stat, nici la privat, pentru ca acest lucru contravine Codului Muncii. Guvernul trebuie sa modifice printr-o lege Codul Muncii", spune, la randul sau, Matei Bratianu, vicepresedintele Blocului National Sindical. Pe de alta parte, Ioan Muraru, Avocatul Poporului, sustine ca impunerea a zece zile de fara plata pentru toti bugetarii ar putea deveni obligatorie din punct de vedere juridic daca este stabilita printr-o lege in Parlament sau printr-o ordonanta a Guvernului.
Profesorii afiliati Federatiei "Spiru Haret" sunt hotarati sa dea Guvernul in judecata daca ii trimite in concediu cu forta. "Imi este greu sa cred ca angajatii vor accepta benevol concediu fara plata, cred ca acestia vor da statul in judecata", a afirmat Gheorghe Isvoranu, presedintele "Spiru Haret". Politistii reprezinta o alta categorie profesionala care refuza zilele neplatite. Mai mult, ei cer achitarea neintarziata a orelor suplimentare efectuate de la inceputul anului pana astazi. Politistii nu accepta sa-si primeasca banii pentru orele suplimentare prestate in 2009 in 2010, asa cum le-a promis Guvernul, si vor sa iasa iarasi in strada.
In cazul in care bugetarii dintr-o institutie nu accepta masurile de austeritate, acestea vor fi stabilite de conducatorul institutiei publice, "astfel incat sa nu fie efectuate mai mult de patru zile libere intr-o luna, iar diminuarea salariului sa nu depaseasca nivelul prevazut", se mai arata in proiectul de lege pentru care Executivul doreste sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului. Guvernul a mai stabilit ca zilele libere sau, dupa caz, reducerea programului nu vor afecta durata concediului de odihna si vor fi asimilate unei perioade de activitate efectiva. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a facut un apel catre bugetari ca acestia sa inteleaga necesitatea respectivei masuri temporare, aratand ca procedura de stabilire a zilelor fara plata va fi decisa de fiecare minister. Pogea a spus ca reducerea de cheltuieli aferente zilelor libere a fost inclusa in ordonanta de rectificare a bugetului pe 2009, mentionand in acest context si varianta disponibilizarilor ca solutie de micsorare a fondului de salarii. Guvernul doreste sa concedieze, de altfel, in urmatorii 6 ani, peste 326.000 de bugetari, ceea ce va aduce economii anuale de circa 2,7 miliarde euro. Acum, gratie zilelor libere, Guvernul poate economisi 0,3% din PIB sau circa 360 milioane euro din bugetul pe 2009, conform angajamentelor fata de FMI.
Concediile fortate, taierea sporurilor si a primelor au fost aplicate si in alte tari precum Ungaria, Bulgaria, Croatia, Estonia, Letonia si Lituania.
