Castigatorii bugetului de criza pe 2009, rectificat pentru a doua oara de Guvern, sunt magistratii, CFR-istii, pensionarii si concernul EADS. Lista perdantilor este mult mai lunga si cuprinde domenii precum sanatatea, educatia, cercetarea si serviciile secrete.
Noua rectificare bugetara a fost facuta ca urmare a inrautatirii situatiei economice fata de luna aprilie 2009, cand a fost operata prima rectificare. Scaderea veniturilor incasate din contributiile sociale si din taxa pe valoarea adaugata (ca urmare a reducerii consumului) a determinat Guvernul sa revizuiasca in scadere atat proiectia veniturilor bugetare, cu 17,4 miliarde lei, cat si cheltuielile bugetului general consolidat, cu 5,26 miliarde lei, astfel incat deficitul bugetar sa se mentina la 7,3% din Produsul Intern Brut, valoare convenita cu Fondul Monetar International. Pentru toate institutiile ordonatoare principale de credite rectificarea loveste, in primul rand, in cheltuielile de personal, din care s-au taiat 126,2 milioane lei, si apoi in cele pentru bunuri si servicii, reduse cu 98,8 milioane lei.
In ciuda constrangerilor, bugetul de criza pe 2009 are si castigatori. Acestia sunt: Ministerul Justitiei, care primeste 61,3 milioane lei pentru salariile magistratilor si pentru cheltuielile instantelor judecatoresti, Ministerul Transporturilor, care beneficiaza de 756,5 milioane lei in plus (din care 365 milioane lei pentru subventii pe calea ferata si restul pentru investitii in infrastructura), concernul EADS, care incaseaza 353,6 milioane lei din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, sub forma unui supliment la contractul de securizare a frontierelor, si Ministerul Economiei, caruia i s-au alocat 170 milioane lei, din care vor fi platite datoriile Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare si ale Societatii Nationale a Lignitului Oltenia. Vor castiga, totodata, bani in plus pensionarii, carora le vor fi majorate pensiile cu 2%, si somerii. In ciuda suplimentarii bugetului Justitiei, magistratii s-au plans ca nu vor avea bani pentru functionarea instantelor. Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Mona Pivniceru, crede ca banii primiti de Ministerul Justitiei nu vor ajunge nici pentru plata datoriilor. "Nu stiu ce se va acoperi cu banii astia si pentru ce i-au cerut, insa cel putin zece instante din tara sunt pe punctul de a le fi reziliate contractele de inchiriere din cauza restantelor", a spus Pivniceru.
Lista perdantilor rectificarii bugetare este mult mai lunga, cuprinzand nu mai putin de 40 de institutii. O parte din suplimentele bugetare va fi acoperita prin taieri din banii a 40 de institutii. Cel mai mult pierd ministerele Dezvoltarii (-346,5 milioane lei), Educatiei (-154,1 milioane lei), Sanatatii (-113,1 milioane lei), Mediului (-108,3 milioane lei), Tineretului si Sportului (-77,8 milioane lei), Finantelor (-74,5 milioane lei) si Culturii (-72,3 milioane lei). Ministerul Sanatatii sustine insa ca rectificarea nu afecteaza activitatea sistemului sanitar, sumele taiate fiind fonduri din proiecte finantate de Banca Mondiala si altele economisite prin reorganizarea ministerului si a institutiilor subordonate. Alti perdanti sunt: Ministerul Turismului, condus de Elena Udrea, care isi va reduce bugetul cu 30 milioane lei, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (-24,9 milioane lei), Serviciul Roman de Informatii (-23,8 milioane lei), Serviciul de Informatii Externe (-3,9 milioane lei), Serviciul de Protectie si Paza (-3,3 milioane lei). De la Curtea de Conturi vor fi taiate 12,5 milioane lei, iar de la Academia Romana — 9,3 milioane lei, cu mult mai mult decat de la Camera Deputatilor (-7,4 milioane lei) sau de la Senat (-1,3 milioane lei).
