Aproape unul din cinci români s-ar muta în Constanța, în principal ca să fie mai aproape de mare. Așa reiese dintr-un studiu realizatde către experți români și străini ai Băncii Mondiale și prezentat și dezbătut, recent, de către Primăria Constanța. În cadrul dezbaterii s-a prezentat partea plină a paharului. Studiul prezintă însă și o serie de probleme grave cu care se confruntă orașul de la malul mării.
Părțile bune sunt că orașul Constanța crește, economic, mai mult decât alte orașe de la nivel internațional și că zona metropolitană din care face parte a cunoscut o creștere demografică. „În ultimii ani, ritmul de creștere economică al Constanței depăşeşte, de multe ori considerabil, nivelul înregistrat de alte orașe la nivel internaţional. Constanța are un potențial deosebit și are foarte multe oportunități de dezvoltare care trebuie cât mai bine fructificate. Zona Metropolitană Constanța este una din puținele în care s-a înregistrat o creștere demografică în ultimul timp în contextul în care populația României este într-o continuă scădere. Acesta este cel mai bun indicator, un oraș care reprezintă un magnet pentru oameni este într-adevăr un oraș competitiv și un oraș care are potențial”, a declarat Marcel Ionescu-Heroiu, senior expert în dezvoltare urbană al Băncii Mondiale.
Raportul arată însă că, într-un clasament al creșterii produsului intern brut pe cap de locuitor, în perioada 2000 – 2013, realizat la nivelul a 254 de orașe din Europa, pe primele locuri se alfă localități din Constanța. În ordine, este vorba despre Timișoara, București, Cluj Napoca, Craiova, Brașov, Iași și Constanța. Acestea au crescut mai repede decât metropole precum Berlin, Paris, Milano, Roma, Barcelona. Evident, la nivel nominal, Constanța și restul orașelor (cu excepția Bucureștiului) sunt încă foarte departe de marile orașe europene.
Atracția Mării Negre
Experții Băncii Mondiale au mai spus că 22,2% dintre români ar alege să se mute la Constanța. Printre motivele cel mai frecvent invocate de către respondenți în privința acestei alegeri se regăsesc: apropierea față de mare și o bună calitate a vieții pe care o oferă orașul. De asemenea, conform sondajului, peste 10 milioane de români au vizitat Constanța în ultimii 5 ani, acest aspect indicând potențialul deosebit pe care îl are Zona Metropolitană Constanța din punct de vedere turistic. Dacă citim însă raportul, la capitolul „Unde vor de fapt oamenii să se mute”, Constanța nu este deloc pe primele locuri. „Orașele cele mami atractive sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. În mod deosebit, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov înregistrează un procent disproporționat al oamenilor care vor să trăiască acolo. De exemplu, zona metropolitană Cluj-Napoca înseamnă 2,34% din populația țării, dar 11,37% din respondenți și-ar dori să trăiască acolo. Scoruri ridicate au mai înregistrat Constanța, Sibiu, Iași și Oradea”, se arată în raport.
Când au fost întrebați de motive, principalele motive au fost: calitatea vieții, locurile de muncă, îngrijirea medicală. Brașov a fost ales pentru că e „un oraș frumos” și Constanța pentru „familie, prieteni, cunoștințe”.
Un oraș cu probleme
Nu totul este roz, pentru Constanța, în raportul Băncii Mondiale dimpotrivă. Potrivit experților, orașul are o problemă gravă în ceea ce privește asigurarea suprafeței recomandate de spațiu verde pe cap de locuitor, de 25 mp. De fapt, în perioada 2000 – 2011, aceasta a scăzut de la 18 la 15 mp. Baia Mare a crescut, în această perioadă, de la 15 mp la 141 mp. Probleme grave sunt și din punct de vedere economic. Constanța a atras, în perioada 2007 – 2015, fonduri europene de 24.540.445 euro, adică de cinci ori mai puțin decât Cluj, de șase ori mai puțin decât Craiova și Oradea și de șapte ori mai puțin decât Iași. Mai puțin chiar decât Slatina. În plus, veniturile firmelor din Constanța, în perioada sunt mai mici decât ale orașelor concurente din România. Aceste lucruri înseamnă mai puține oportunități de angajare. La acest capitol, Constanța este plasată în aceeași categorie cu Călărași, Drobeta Turnu Severin și Giurgiu.
