» Raportul Comisiei Europene mentioneaza faptul ca, in doua randuri, Parlamentul a refuzat sa accepte deschiderea unor anchete penale care vizau doi deputati, Adrian Nastase si serban Mihailescu, pe care insa nu-i mentioneaza explicit.
» Justitia romana si-a ameliorat functionarea, insa monitorizarea Romaniei in acest domeniu va continua cel putin pana in iunie 2010.
Justitia romana si-a ameliorat functionarea, insa monitorizarea Romaniei in acest domeniu va continua cel putin pana in iunie 2010. Acestea sunt concluziile Raportului bianual al Comisiei Europene in legatura cu progresele realizate de Romania in domeniul justitiei, raport ce a fost facut public miercuri, la Bruxelles, in paralel cu raportul – mult mai critic – despre Bulgaria. In cazul Romaniei, Comisia aduce laude Guvernului, care, "sprijinit de o alianta intre parchete si instante, a reactionat in mod foarte eficace la preocuparile exprimate in raportul intermediar al Comisiei din 12 februarie 2009". Daca Guvernul este laudat, in schimb Parlamentul este criticat in Raport pentru faptul ca nu isi arata "angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt". Fara a da nume, dar facand o aluzie directa la cazul Adrian Nastase, raportul Comisiei mentioneaza faptul ca in doua randuri Parlamentul a refuzat sa accepte deschiderea unor anchete penale care vizau doi deputati. La fel, sunt criticate partidele politice pentru "disensiunile permanente" dintre ele, care le fac sa piarda din vedere consolidarea justitiei si combaterea coruptiei.
Se mentioneaza favorabil adoptarea noului Cod Civil si a noului Cod Penal, insa se subliniaza in acelasi timp ca acestea nu vor putea intra in vigoare decat cel mai devreme in 2011. O critica implicita e continuta si in felul in care se precizeaza, cu o nuanta interogatorie, faptul ca "noul Cod Penal prevede diminuarea pedepselor maxime pentru infractiunile in domeniul proprietatii, in special pentru coruptie si infractiunile legate de aceasta".
In chestiunea reformei sistemului judiciar sunt recunoscute anumite progrese, dar se atrage atentia asupra problemelor intampinate in continuare de justitia romana din punctul de vedere al costurilor bugetare, al recrutarii de personal calificat si al infrastructurii de sprijin. Sunt subliniate neajunsurile din functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), caruia i se cere sa modifice normele privind detasarea magistratilor, intrucat normele actuale "nu ii permit institutiei care a efectuat detasarea sa inceteze detasarea judecatorilor sau a procurorilor in cauza, chiar daca se confrunta cu o problema grava in materie de personal". Tot asa, procedura de functionare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) este considerata "greoaie si discutabila", ducand la "intarzieri si, uneori, la formularea unor considerente neclare".
In chestiunea combaterii coruptiei la nivel inalt sunt apreciate favorabil activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si cea a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), precum si faptul ca seful DNA, Daniel Morar (caruia Raportul nu ii da numele), a fost renumit in functie in luna februarie.
Inainte de recomandarile finale, documentul mai critica si apetitul Guvernului de a conduce printr-un "amalgam legislativ de ordonante de urgenta, norme si practici de punere in aplicare", asa incat "nu este surprinzator ca jurisprudenta sistemului judiciar romanesc este contradictorie".
In sfarsit, o data cu acest Raport dispare definitiv riscul activarii asa-numitei "clauze de salvgardare", care ar fi dus la nerecunoasterea deciziilor judecatoresti din Romania in restul UE. Trebuie spus insa ca nimeni nu a crezut vreodata in mod serios ca acea clauza ar fi fost activata, deoarece cei mai loviti de ea ar fi fost investitorii occidentali in Romania care ar fi implicati in eventuale procese judecate in fata tribunalelor romanesti.
Coruptia si violenta in Bulgaria, in vizorul CE
Justitia bulgara este monitorizata in paralel cu cea romana, iar rapoartele Comisiei Europene despre starea justitiei celor doua tari sunt publicate simultan. Anul trecut, Raportul Comisiei despre Bulgaria s-a dovedit a fi cel mai critic document publicat despre o tara membra UE din toata istoria Uniunii. Imediat dupa Raport, Comisia a suspendat circa 500 milioane de euro – fonduri destinate Bulgariei. Noul Raport constata insa serioase progrese, citeaza 36 de condamnari in cazuri de criminalitate organizata si un numar de procese in cazuri de frauda si coruptie. Comisia recomanda insa, in acelasi timp, Bulgariei sa creeze niste tribunale speciale pentru combaterea criminalitatii de tip mafia si a cazurilor de inalta coruptie, subliniind lentoarea inacceptabila a justitiei in multe asemenea cazuri. Tot asa, Comisia subliniaza banalizarea violentei in Bulgaria, unde impuscaturile si asasinatele in plina strada au devenit frecvente. Bulgaria scapa, la randul sau, de amenintarea clauzei de salvgardare.
Reactii
Social-democratii romani din Parlamentul European au criticat aspru raportul de tara, sustinand ca "are un vadit caracter politic si nu trateaza marile probleme ale justitiei in Romania". In viziunea lor, documentul ar promova o viziune "antiparlamentara, antipluralista si antidemocratica". De aceea, grupul PSD sustine ca "actuala pozitie a Comisiei nu poate ramane neamendata", considerand institutia europena "co-partasa la lipsa de progres in domeniul justitiei". Liderul liberalilor, Crin Antonescu, a caracterizat raportul de tara ca fiind "un esec profund" al ultimilor cinci ani aflati sub mandatul lui Traian Basescu, pentru ca nu s-a reusit inlaturarea monitorizarii. Roberta Anastase, presedinta Camerei Deputatilor, a spus ca, din punctul de vedere al PDL, raportul este "obiectiv, echilibrat si corect" si ca ar fi un semnal de incredere al Comisiei Europene pentru Cabinetul Boc. Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, sustine ca mai trebuie "facute eforturi" in unele domenii, iar in ceea ce priveste Parlamentul, acesta va avea un rol important in lupta impotriva coruptiei prin deblocarea cererilor pentru declansarea urmaririi penale.
