Cristina Pasat, manager al companiei Professional, spune ca situatia economica i-a determinat sa-si faca mai bine treaba.
CARTE DE VIZITA
Cristina Pasat, general manager al companiei Professional
» Expertul colaboreaza cu Professional de aproape
15 ani. La inceput, in 1995, a fost consultant, devenind director executiv in 1999 si in 2000 director general.
» Este absolventa a Facultatii de Relatii Economice Internationale si doctorand al Facultatii de Sociologie, unde preda ca profesor asociat.
Romanii nu sunt lenesi si stiu sa lucreze bine, mai ales daca sunt stimulati. Ei sunt apreciati peste hotare si stiu sa se vanda. Acestea sunt opiniile Cristinei Pasat, general manager al companiei Professional.
Expertul in resurse umane atrage atentia ca oamenii care au tendinta de a pune pe primul loc realizarile financiare si de a-si seta ca obiectiv "eu in viata imi doresc sa ajung bogat si imi aleg o meserie in care sa pot face asta", nu vor reusi sa ajunga departe in profesia pe care si-o aleg, oricare ar fi ea.
» Cum a contribuit criza la schimbarea atitudinii angajatului roman fata de munca?
S-a trecut dintr-o piata a angajatilor intr-una in care angajatorii au mai multe posibilitati de selectie. Atitudinea oamenilor fata de munca este dictata, in primul rand, de legea cererii si a ofertei. In momentul in care numarul de oferte pe piata este foarte mare, este normal ca oamenii, avand nenumarate posibilitati de a alege, sa trateze de pe o pozitie oarecum de superioritate aceste oferte. Acum, reducandu-se numarul posturilor disponibile, ei au tendinta sa acorde mai multa atentie locului de munca pe care-l au si sunt interesati sa aiba o munca mai eficienta.
» S-a intetit competitia intre colegi? Se ascut baionetele?
N-as putea sa spun asta. Depinde foarte mult si de mediul economic de care discutam. In societatile de tipul celor de stat, lipsa unor sisteme de valoare duce, de multe ori, la un comportament al angajatilor de a castiga bunavointa sefului, prin orice mod posibil, pentru a-si atinge scopul, care ar putea sa fie si pastrarea locului de munca. In mediul economic privat insa, lucrurile stau putin diferit. O societate privata in foarte putine cazuri isi poate permite sa tina un angajat neperformant, mai ales intr-o situatie in care economia nu ajuta societatea sa compenseze lipsa de performanta a angajatului respectiv.
Lipseste consilierea elevilor
» La nivel salarial s-au produs schimbari majore?
Erau tineri care aveau pretentii mai mari de 500 de euro pe luna. Probabil ca s-a mai temperat putin acest entuziasm tineresc de a obtine un venit fantastic de mare din prima zi de munca. Ne aflam in situatia in care mai multi oameni au ajuns la concluzia ca, in momentul in care iti stabilesti asteptarea material, sa te bazezi pe ce poti face, pe o valoare cat de cat corecta a capacitatii tale de a sustine o activitate.
» Ce se cauta acum foarte mult pe piata muncii si catre ce ar trebui sa se orienteze cei care se afla la inceput de drum?
Cineva care-si doreste sa inceapa o cariera ar trebui sa se gandeasca la ce stie sa faca, ce tip de munca ar fi capabil sa sustina pe o perioada lunga de timp fara sa considere ca se va plafona. Din pacate, ceea ce lipseste foarte mult la noi este un minimum de consiliere a elevilor cu privire la posibilitatile lor de a accesa directiile de cariera multiple pe care le au la dispozitie. Elevii, in momentul in care aleg o facultate, o fac pentru ca le place, mai mult sau mai putin, unul dintre subiectele teoretice. Foarte putini dintre ei se gandesc ce anume vor lucra, efectiv, in momentul in care vor termina facultatea. Evident ca nici practica din facultate nu-i ajuta foarte mult pentru ca, trebuie sa recunoastem, este mai mult un formalism. Exista si cazuri foarte frumoase, dar nu sunt atat de multe incat sa putem face o regula din ele: doar cateva universitati au parteneriate cu societati, care introduc in programa scolara elemente care ii intereseaza. Dar acestea sunt niste cazuri izolate si ne-am dori ca acest tip de atitudine sa fie o regula in mediul universitar din Romania.
» Ce domenii au astazi cautare?
Practic, nu exista domeniu in care sa nu se faca angajari.
» Dar se spune ca "piata s-a blocat".
Este foarte greu sa facem o generalizare. Exista niste diferente regionale destul de insemnate, date de profilul industrial al anumitor orase sau regiuni. Este foarte posibil ca o regiune sau un oras sa sufere mai mult si altele mai putin si pe diferite industrii. Ca urmare, in anumite zone se cauta un anumit tip de personal, in alte zone – alt tip. In anumite zone exista mai multe disponibilizari, in altele, mai putine.
» Unde se fac astazi angajari?
In servicii, in societatile de colectare debite, au fost si sunt angajati absolventi cu pregatire juridica, in societatile de avocatura. Sunt destul de multe angajari. Nu numai pentru cei cu studii superioare. De exemplu, cei pentru firmele de colectare debite nu au studii superioare. La fel si pentru multi dintre cei din servicii si relatii cu clientii. Sigur ca posturile acestea nu sunt disponibile doar in Bucuresti.
» Apare la noi diferenta intre a munci la stat si a munci la patron?
Desigur. Peste tot in lume, statul nu este cel mai atractiv angajator daca tinta profesionala a unui om este, in primul rand, venitul. Nicaieri in lume cei de la stat nu au salariul mai mare ca in mediul privat. In statul nostru se intalnesc o serie de discrepante, de pida in anumite institutii publice sunt angajati cu salarii foarte mari, chiar pentru pozitii de inceput. Mediul de stat, ca angajator, este mult supradimensionat fata de rezultatul pe care il produce. Multi oameni muncesc pentru a produce un rezultat mic, care, in mod normal, trebuie obtinut cu oameni mai putini. Din zece oameni, opt ar trebui sa nu existe in acel sistem.
Insa, daca pana acum nu exista atractia catre stat, acum tot mai multi oameni se indreapta catre el pentru ca este mult mai stabil. Statul, ca angajator, a existat intotdeauna si asta spune multe despre eficienta si despre stabilitatea lui.
Romanii ar fi dispusi la relocare
» Sunt romanii dispusi sa se mute in alte orase?
Daca sunt incurajati si daca statul ar avea o politica in acest sens, ar putea fi dispusi. Au existat perioade in care romanii nu au avut nici o problema in a migra dintr-un oras in altul cand exista o compatibilitate ca nivel de trai intre localitatile respective. In mediul rural si chiar si in orasele mici sunt numeroase posturi de educatori, profesori, invatatori, medici, nemaivorbind de personal sanitar auxiliar, care nu sunt ocupate. si asta nu din cauza faptului ca nu sunt suficienti oameni pregatiti, ci pentru ca ei nu sunt incurajati sa accepte o pozitie care este foarte departe de ei. Nu au la indemana mijloace de a accesa oportunitatea respectiva, in sensul ca nu exista o politica de a li se deconta transportul sau de a li se finanta o locuinta. Mi-ar fi foarte greu sa cred ca in majoritatea satelor un profesor sau un invatator nu ar putea sa primeasca o casa. Cred ca in acest sens exista resurse. Sunt state din Europa, si nu putine, care au politica de a acorda sporuri suplimentare la salariu acelora care sunt dispusi sa ocupe slujbe considerate mai putin dezirabile, din cauza zonei si facilitatilor mai slab calitative. Ar trebui sa facem si noi la fel.
Nu doar leafa il fidelizeaza pe angajat
» Cum se pot fideliza salariatii?
Daca vorbim de categoria mare a lucratorilor, de cei care ocupa principala pondere in economie, cred ca ceea ce fidelizeaza cel mai mult angajatii nu este salariul, ci atitudinea angajatorilor. Oamenii au tendinta de a ramane alaturi de un angajator corect. Trebuie ca totul sa fie reciproc. Desigur ca nici salariul nu poate fi neglijat in totalitate. Sunt multe cazuri in care oamenii prefera sa lucreze intr-o firma unde simt ca tot ceea ce fac este in regula si salariul reflecta ceea ce fac, decat sa lucreze intr-o companie cu o leafa foarte mare, dar unde mediul de lucru este ostil.
» Stiu romanii sa scrie CV-uri?
Da. Ba, mai mult, abilitatea romanilor de a scrie CV-uri depaseste competentele profesionale. Piata i-a invatat mai degraba sa scrie prezentari.
Experienta
Invatatura strainatatii
» Se intorc romanii din strainatate?
Da, se intorc. Sigur ca nu vorbim despre un episod masiv, dar se intorc. Insa cei care revin in tara sunt mult mai dornici sa lucreze decat cei care nu au plecat.
» Este adevarat ca persoanele care au lucrat in strainatate si care se intorc sunt foarte schimbate la locul de munca?
Da. Tocmai de aceea sustineam ca, in ciuda faptului ca multa lume a vazut ca nebenefica pentru tara plecarea la munca "afara", acesta este un lucru care, in realitate, pe termen lung, ne poate aduce multe avantaje, daca este gestionat atent si daca statul se ocupa activ pentru a atrage inapoi cetatenii care au plecat, macar intr-o pondere mare.
» Se spune ca lucram "afara" pentru ca se castiga mai mult. Se pot castiga bani si in tara?
Se pot castiga bani si in Romania, dar din pacate posibilitatile de a face asta nu sunt atat de numeroase incat sa satisfaca nevoia de a castiga mai mult a unei mase mari de oameni. Exista multe cazuri de succes, dar nu milioane, pentru a putea spune ca ne regasim toti. Nimeni nu lucreaza afara doar dintr-un moft. Daca ar exista posibilitatea ca si aici sa se castige mai bine la nivel de masa, cu siguranta nu s-ar mai migra atat.
Cum reusim
Efort si munca
Cristina Pasat le recomanda tinerilor aflati la inceput de drum sa se pregateasca de un efort mare, sa nu se planga ca au prea mult de lucru, sa fie seriosi si sa nu renunte la job din prima luna pentru ca vor sa se duca la mare sau pentru ca salariul este prea mic. "Trebuie sa munceasca mult, sa dovedeasca faptul ca sunt capabili, sa nu-si doreasca sa se afirme in primii doi ani de munca sau sa aiba propria firma. La performanta profesionala se ajunge in timp, cu efort, truda si dovada de munca", spune expertul.
