» Sute de mii de turisti din intreaga lume se afla in aceste zile la Pamplona, in Spania, pentru Festivalul anual de San Fermin, care include curse cu tauri.
» Romanul "si Soarele rasare" al lui Hemingway a trezit interesul mondial pentru aceasta traditie medievala, cu radacini precrestine.
» In pofida riscului de a fi raniti si chiar ucisi, curajosii se avanta in cursa nebuna cu taurii, pe strazile inguste si in curbe stranse.
Timp de noua zile, din 6 iulie la pranz pana pe 14 iulie la miezul noptii, orasul Pamplona, capitala provinciei spaniole Navarra, este cuprins de frenezia festivalului consacrat lui San Fermin (Sfantul Fermin), protector al Navarrei. Specifice acestui festival sunt cursele cu tauri pe strazile inguste ale orasului, comemorand martiriul Sfantului Fermin care, potrivit traditiei locale, ar fi sfarsit tarat de tauri in Pamplona. De fapt, Sfantul Fermin a fost martirizat in Franta, la Amiens, alergarile cu tauri avand alte origini si motivatii. Aceasta traditie este atestata documentar abia din secolul al XIII–lea, dar ar putea avea origini precrestine, taurul fiind considerat animal sacru in lumea mediteraneana antica.
In Evul Mediu, o data cu targurile de vite de la inceputul verii, au inceput sa fie organizate si corride, lupte cu tauri, care trebuiau sa fie mutati din tarcul in care erau tinuti pana in ziua luptei in arena unde avea loc corrida, denumita "plaza de torros". Tinerii din oras alergau pe langa si printre tauri, manandu-i. In timp, s-a ajuns la delimitarea unui traseu pentru alergarile cu tauri, in lungime de 825 de metri, intr-o sectiune a orasului vechi, cu strazi inguste si in curbe stranse, denumit "encierro" ("incercuire"). De asemenea, au fost stabilite si reguli de organizare, esentiale ramanand insa sangele rece si aptitudinile atletice ale celor care se incumeta sa alerge urmariti de tauri furiosi.
In fiecare dimineata, la ora 8, sute de oameni se aduna in encierro, asteptand startul in cursa zilei, lansarea unei petarde. La acest semnal sunt eliberati mai multi tauri care dau buzna in multime, participantii la cursa incercand fie sa-i depaseasca prin viteza, fie sa ii evite. Despre cei care supravietuiesc unei "ciocniri" cu un taur se spune ca au fost ocrotiti de "mantaua Sfantului Fermin". Din 1911 pana in prezent s-au inregistrat 14 morti, numarul ranitilor fiind probabil de ordinul zecilor sau chiar al sutelor.
Fascinat de corride si tauri, scriitorul american Ernest Hemingway a descoperit festivalul de la Pamplona in 1923, cand era reporter pentru publicatia "Toronto Star". Aparitia in anul 1926 a romanului "si Soarele rasare", a carui intriga este centrata pe alergarile cu tauri, a trezit curiozitatea si fascinatia publicului de limba engleza si apoi ale intregii lumi, aducand in Pamplona peste un milion de oameni in fiecare an in perioada festivalului.
Multi straini alearga cu taurii in fiecare an alaturi de spanioli, fara sa tina seama de faptul ca sunt net dezavantajati fata de localnici, pentru ca nu cunosc terenul si, mai ales, care sunt portiunile cele mai periculoase ale traseului (o curba stransa, Mercaderes, fiind celebra pentru numarul mare de raniti) si pentru ca nu sunt familiarizati cu tacticile de evitare sau intimidare a taurilor, pe care spaniolii le pot observa si invata asistand la corride sau in crescatoriile de tauri.
Curajosii care vor sa participe la alergarile cu tauri trebuie sa se astepte la o cavalcada nebuna. In prima cursa de anul acesta, cu aproximativ 2.000 de participanti, cei 825 de metri ai traseului au fost parcursi in doar 2 minute si 30 de secunde, iar cea de-a treia cursa a fost cu zece secunde mai rapida. Ca in fiecare an, nu au lipsit victimele, dupa prima cursa ajungand in spital patru persoane (un scotian, un american si doi spanioli), iar dupa a treia inregistrandu-se cinci raniti (un francez de 58 de ani, care a suferit un trau-matism cranian, si patru spanioli, cu varste cuprinse intre 25 si 47 de ani). Din fericire, au precizat organizatorii si autoritatile locale, nici unul dintre ranitii de pana acum nu este in stare grava.
Comerciantii de diamante, ingenuncheati de criza
Antwerp, capitala mondiala a comertului cu diamante, resimte acut criza economica globala. Potrivit EUObserver, marea sala de tranzactii a Bursei de diamante din orasul belgian, pana nu demult o incinta aglomerata, cuprinsa de vacarmul tranzactiilor si al negocierilor aprinse, pare in prezent un club de pensionari. In absenta cumparatorilor si a creditelor de la banci care alimentau comertul in valoare de 30 miliarde de euro anual, negustorii si brokerii isi omoara timpul cu o sueta, la un ceai sau o partida de sah. Fondata in 1904 de comunitatea evreiasca din oras, care se ocupa in mod traditional de comertul cu pretioasa forma cristalina a carbonului, Bursa din Antwerp, ca si piata mondiala a diamantelor, a inregistrat o cadere de aproape 20% in prima jumatate a anului. In absenta creditelor de la banci, DeBeers, cea mai mare companie producatoare, a oprit mineritul, dar, in ciuda scaderii inerente a pretului, cumparatorii nu se inghesuie.
Mai mult, negustorii nu au cum sa profite de situatia de criza, pentru ca regulile stricte, specifice sectorului, interzic bancilor sa finanteze acumularea de stocuri, care ar putea scoate profit dupa finalul crizei. Gravitatea situatiei comerciantilor de diamante este demonstrata de cresterea considerabila a pietei aurului, subliniaza EUObserver. Ingrijorati pentru stabilitatea monedelor nationale si a pietelor financiare, investitorii din intreaga lume, chiar si cei care pana nu demult investeau si in pietre pretioase, aleg sa-si plaseze fondurile in lingouri de aur. "Diferenta dintre aur si diamante este transformarea – poti oricand sa scoti bani din aur", explica Ari Epstein, directorul adjunct al Centrului Diamantelor din Antwerp, organismul de certificare si control al pietei din orasul belgian.
Anglia si Olanda, zguduite de scandaluri de ascultari ilegale
Tabloidele britanice, controlate de magnatul media Rupert Murdoch, au platit peste un milion de lire sterline pentru a opri actiuni judiciare pe care le riscau pentru ca interceptasera ilegal convorbirile a mii de personalitati publice din Marea Britanie, informeaza "The Guardian". News Group Newspapers, trustul lui Murdoch, ar fi dat bani unui numar de trei victime, ale caror convorbiri pe mobil au fost ascultate ilegal de detectivi angajati de saptamanalul News of the World, in speranta obtinerii unor informatii de presa in exclusivitate. Printre victime se numara fostul model Elle Macpherson, actrita Gwyneth Paltrow, dar si oficiali de rang inalt precum fostul vicepremier John Prescott, primarul Londrei, Boris Johnson, si ex-ministrul Culturii Tessa Jowell.
Scandalul din Marea Britanie, care a determinat politia sa demareze o ancheta, este dublat in Olanda de un caz similar, in care rolul victimelor este insa jucat de jurnalisti. Cotidianul olandez cu cel mai mare tiraj, De Telegraaf, a actionat guvernul in instanta pentru supravegherea ilegala la care ar fi supusi patru dintre jurnalistii sai. Cei patru, sustine ziarul, sunt ascultati si supravegheati de AIVD – serviciul de informatii olandez –, dupa ce ziarul a publicat in martie un articol in care sustinea ca agentii olandezi nu au verificat informatiile privind armele de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein, pe baza carora Olanda a decis sa se intre in razboiul din Irak.
