» Cei care au depozite pe termene scurte vor inregistra randamente tot mai mici pana la final de an.
» Scaderea dobanzilor ar trebui sa ieftineasca banii imprumutati, dar credite atractive nu vor iesi prea curand din barlog.
Ma refer la vestea reducerii cu inca o jumatate de procent a dobanzii de politica monetara ca urmare a deciziei Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei. Sa privim intai partea goala a paharului: ne putem astepta la o scadere a randamentelor din depozite, iar scaderea va continua. Au aparut deja, la cald, opinii din piata bancara ce estimeaza reducerea cu inca doua procente a dobanzii de politica monetara pana la sfarsitul anului. Asta inseamna 7%, adica un nivel pe care BNR nu l-a mai vizitat din vara anului 2007. Statisticile bancii centrale arata ca in acel moment media depozitelor bancare cu termene sub doi ani urmarea indeaproape, dar se afla putin sub dobanda de politica monetara. De altfel, piata a tinut constant depozitele sub dobanda de referinta pana in toamna anului trecut: din septembrie, dobanda de politica monetara a intepenit timp de sase luni, iar media dobanzilor s-a indreptat catre 15%, cu puseuri apropiate chiar de 20%, generate de miscari speculative in urma carora indicii ROBID si ROBOR pareau ca o luasera razna.
Cu cateva calmante administrate repetat si o camasa un pic mai stramta, piata s-a mai linistit. Dupa o jumatate de procent si cam trei luni de asteptare, unele banci au revizuit ofertele si exista depozite care au inceput sa aduca doar 10-11% pe an. Noua reducere va impinge dobanzile mai multor banci, probabil chiar inainte de sfarsitul verii, spre o singura cifra, iar diferenta dintre dobanda de politica monetara si media pietei se va reduce. BNR afirma de curand – prin vocea domnului consilier Adrian Vasilescu – ca doreste chiar ca piata sa readuca depozitele sub dobanda bancii centrale. Deocamdata, semnalele deloc discrete ale oficialilor BNR trec parca pe langa urechile bancherilor.
Pentru cei care mizeaza pe leu – un pariu considerat de unii comentatori riscant totusi, daca luam in considerare posibile surprize ale cursului valutar –, o varianta ar fi depozite pana la finele anului (pe sase luni deci) la dobanzi fixe pana la scadenta. Depozite cu dobanzi intre 11% si 12% gasiti in special la banci de talie mica, precum Libra, RIB, Piraeus Bank, la depozite clasice.
Pe de alta parte, o miscare potrivnica de curs ar putea strica socotelile tocmai catre finalul scadentei, adica in perioada ce va urma alegerilor, si i-ar putea prinde pe cei care au mizat pe leu cu banii blocati in depozit. La cursul mediu BNR valabil azi, leul avea o depreciere de peste 5,5% de la inceputul anului, in conditiile in care depozitele in moneda europeana sunt rasplatite cu dobanzi intre 4% si 6% pe an.
Ce ramane insa in partea goala a paharului? Decizia BNR e menita sa indemne piata si la o ieftinire a creditelor. Statisticile BNR din ultimii doi ani arata ca la dobanzi de politica monetara de 7% (nivelul ipotetic de la final de an) piata afisa dobanzi medii de 14-14,5% la creditele pentru populatie – e adevarat, mai mici, dar nu cu mult mai mici fata de maximele inregistrate in statisticile perioadei mai 2007-aprilie 2009 (peste 17%). Cum unii dintre bancheri au spus deja ca intre decizia BNR si reactia pietei vor fi cateva luni distanta, planuiti-va linistiti vacanta, pentru ca ieftinirea banilor se va urni greu si cu pasi mici.
