Desi 16 banci au operat reduceri ale dobanzilor la depozite, dupa taierea dobanzii-cheie a BNR, acestea inca sunt sus, in opinia consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Potrivit lui Vasilescu, Consiliul Concurentei se insala invinuind bancile ca s-au inteles in privinta dobanzilor, explicand ca acest comportament este determinat de fenomenul "simpatiei preturilor". Practic, pentru a nu-si pierde clientii, chiar si bancile cu suficiente lichiditati si-au adaptat dobanzile in apropierea nivelurilor ridicate afisate de bancile cu nevoi de lichiditate. Vasilescu e de parere ca un nivel rezonabil al dobanzilor la depozitele in lei ar trebui sa fie sub dobanda-cheie a BNR, care in prezent este de 9,5%.
"Am auzit ca bancile ar fi invinuite de Consiliul Concurentei ca au facut cartel, ca s-au inteles in privinta dobanzilor. Cred ca se insala. Exista in economie un fenomen foarte interesant, care se numeste simpatia preturilor. Cand anumite preturi urca, devin simpatice, determina cresteri si in alte domenii. Daca o banca urca dobanda la depozite, celelalte se vor repezi sa faca acelasi lucru, nu prin intelegere, ci printr-un fenomen de piata", a explicat Vasilescu. "Dobanzile la pasive au tot urcat. BNR nu intervine in concurenta dintre banci, dar s-a aliniat vocilor din economie care au semnalat un proces periculos in aceasta urcare", a spus Vasilescu.
Nivelul normal al dobanzilor pasive este sub 9,5%
"Nu e normal, cand dobanda de politica monetara a coborat la 9,5%, ca dobanzile la pasivele in lei sa fie peste acest nivel. De regula, trebuie sa fie sub. Logica economica e ca, intr-o tara care vrei sa functioneze, iti doresti dobanzi pasive sub 9,5%. Normal ca societatea da semnale si exista o presiune sociala", a adaugat consilierul guvernatorului BNR. In piata, la nivelul primelor zece banci, de regula, dobanzile pasive se situeaza intre 9 si 12%, dar cele mai multe sunt peste 10%. La restul bancilor, dobanzile sunt, de regula, intre 11 si 14%. Doar trei oferte mai exista in prezent cu dobanzi de peste 14%. "E important sa reduci dobanda pasiva, pentru ca, atunci cand vrem sa vedem cum se misca dobanzile active (la credite), trebuie sa ne uitam la cele pasive. Daca o banca atrage resurse financiare de la populatie sau companii la 14%, la cat vor vinde mai departe? Normal ca mai sus. si atunci intelegem cu totii ca avem nevoie de un echilibru intre dobanzile pasive si cele active", a explicat Vasilescu.
De la teama retragerilor banilor la lichiditate in exces
In conditiile incetinirii abrupte a creditarii, pana la 30-35% din volumul anului trecut, in buna masura si din cauza dobanzilor descurajante, mentinerea expunerii bancilor straine pe Romania, la nivelul lunii martie 2009, ar putea conduce la acumularea unei lichiditati in exces in piata, potrivit lui Ion Dragulin, directorul Directiei de stabilitate financiara din cadrul BNR. "Conform Acordului de la Viena, bancile trebuie sa isi mentina expunerea pe Romania la nivelul lunii martie, dar, daca analizam conditiile de creditare din prezent, bancile ar putea ajunge sa aiba o extralichiditate, multi bani pe care sa nu aiba in ce-i investi", a declarat, pentru NewsIn, Dragulin.
