Apendicita, una dintre cele mai fecvente urgente chirurgicale abdominale la copii, ar putea fi diagnosticata din timp printr-o detectarea in urina a unei proteine, considerata de cercetatorii de la Centrul de Proteomica al Spitalului de Pediatrie din Boston drept biomarker pentru aceasta afectiune.
Cercetatorii condusi de dr. Richard Bachur, seful departamentului de Urgenta al spitalului din Boston, au decis sa efectueze o abordare sistematica si au efectuat un studiu de proteomica pentru a identifica cel mai precis biomarker pentru apendicita.
Intr-o prima faza, au examinat 12 probe de urina – 6 de la pacienti cu apendicita, recoltate inainte si dupa apendicectomie, si 6 de la pacienti fara apendicita – identificand 32 de substanta care ar fi putut fi utilizate ca biomarkeri. Acestora li s-au adaugat alte substante, identificate prin alte mijloace, precum studii de expresie genica, ajungand la un total de 57 de posibili candidati.
Intr-o etapa ulterioara, cercetatorii au incercat sa valideze utilitatea acestora la 67 de copii care au fost suspectati de apendicita, dintre care la 25 diagnosticul s-a adeverit. Cel mai precis biomarker s-a dovedit a fi alfa 2 glicoproteina bogata in leucina (LRG). Nivelele crescute de LRG pot fi detectate prin immunoblotting, ceea ce indreptateste speranta cercetatorilor de a crea un test rapid de diagnostic.
In ciuda evolutiei tehnicilor de diagnostic imagistic, studiile recente arata ca intre 3 si 30% dintre copii sufera apendicectomii inutile, in timp ce 30-45% dintre cei care fac apendicita sunt operati in ultimul moment.
Simptomele pe care trebuie sa le luati in seama:
- durerea – are initial sediul in capul pieptului si periombilical, pentru ca ulterior sa-si modifice sediul in fosa iliaca dreapta, frecvent iradiind la nivelul membrului inferior drept; durerea este de intensitate diferita si variabila de la un stadiu la altul; daca initial are aspectul unui disconfort abdominal, ulterior poate deveni intensa si chiar cu aparare musculara (abdomenul devine tare la palpare)
- inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata, varsaturile, constipatia sau diareea sunt alte simptome care pot aparea
- febra nu foarte ridicata
In anumite cazuri poate evolua foarte rapid fara simptome reprezentative, motiv pentru care prezentarea la medicul specialist este o urgenta; aceste cazuri sunt reprezentate de pacienti cu terapii imunosupresive utilizate in transplantele de organ si in anumite afectiuni, bolnavi cu HIV, bolnavi de diabet zaharat, afectiuni neoplazice in tratament cu citostatice, pacientii obezi. In cazul localizarilor pelvine a apendicelui la aceste simptome se mai pot asocia tenesme rectale (crampe) cu diaree.
