Liderul de la Casa Albă susține că decizia de a reduce efectivele trupelor americane din Germania este doar o sancțiune la adresa Germaniei, pe motiv că nu a acceptat cererea SUA de a-și mări cheltuielile militare până la nivelul de 2 la sută din PIB (cerere adresată tuturor țărilor NATO, și pe care România a acceptat-o).
Europenii se tem însă că această decizie a SUA va afecta nu doar Germania ci va slăbi apărarea întregii Europe în fața Rusiei.
„Din punct de vedere al modului în care Federația Rusă își întărește în mod substanțial capacitățile militare, în special prin prisma rachetelor de tip SSC8 dar și a altor tipuri de armamente, folosirea Crimeei ca punte de proiecție către Orientul Mijlociu și către Mediterană, aceste lucruri sunt de interes imediat pentru noi și pentru planificatorii noștri militari. NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ce face Rusia, dar gândim un pachet de măsuri politice, militare, inclusiv o arhitectură care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare”, a explicat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României.
Evident, Rusia nu a încetat să monitorizeze evoluțiile de la nivelul NATO, și, nu în ultimul rând, pe cele din România. Imediat după ce CSAT, sub conducerea președintelui Iohannis, a aprobat Strategia Națională de Apărare pentru perioada anilor 2020 – 2024, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei a susținut că noua Strategie va permite acumularea de trupe NATO în regiunea Mării Negre, ceea ce va accentua instabilitatea în regiune.
Se poate presupune că această declarație politică, emisă acum două săptămâni, va fi urmată, din partea Rusiei, și de măsuri militare. Unele vizibile, altele nu.
