Un bun prilej de a constata nivelul calitativ şi competitivitatea la nivel internaţional a produselor noastre care intră în categoria amintită.
Nu mai puţin de 4.441 de expozanţi, provenind din 89 de ţări au participat anul acesta la acest eveniment de mare anvergură. Trebuie să recunoaştem că cei 9 din România reprezintă un procent îngrozitor de mic din total, chiar şi în situaţia în care am raporta acest număr nu la totalul expozanţilor, ci numai la cel din domeniul sticlăriei.
Sticlăria românească, bine primită
Am făcut un tur al standurilor româneşti din industria sticlăriei şi am fost sincer impresionat de modul convingător al prezentărilor şi, nu în ultimul rând, de calitatea produselor expuse în standurile cu un look considerabil îmbunătăţit faţă de anii în care participarea era laolaltă, într-un stand comun al ţării noastre.
Acum se poate vorbi despre ceva personalizat şi se poate observa că aceşti oameni au pus, alături de experienţă şi pricepere, mult suflet în colecţiile noi realizate special pentru acest târg, unde concurenţa este acerbă. Nu mai puţin important este faptul că industria sticlăriei are tradiţie însemnată la noi, ceea ce se traduce în prezent prin calitate. Este de remarcat faptul că firmele româneşti au făcut eforturi considerabile pentru utilizarea de tehnologii performante de producţie, a aduce inovaţii acestui proces, iar ce este foarte îmbucurător, a include cât mai mult design şi creativitate în produsele noi.
Colecţii vintage şi cu motive tradiţionale româneşti
Este binecunoscut faptul că pe pieţele puternice, cum este şi cazul Germaniei, nu pot pătrunde decât produsele de calitate, care au înglobat mult design şi creativitate, iar noi am avea ceva de spus în această privinţă întrucât sunt în ţară numeroşi tineri designeri şi artişti talentaţi şi ingenuoşi. Un exemplu elocvent se regăseşte chiar la târgul Ambiente. Ion Glass Art (Ion Tămâian) este o prezenţă constantă, iar decoraţiunile şi obiectele din sticlă semnate de artistul sticlar reprezintă un brand deja binecunoscut pe piaţa de aici.
Decoraţiile contemporane inspirate din tradiţia românească ar putea avea şi ele succes, iar în acest sens ne aducem aminte de covoarele maramureşene (designer Andreea Coman) care au stârnit interes la ediţia de anul trecut a târgului. De altfel, practic toţi participanţii români la târg au declarat că au încheiat contracte numeroase şi dobândit pe lângă clienţii vechi şi unii noi, toţi fiind mulţumiţi de calitate şi ofertă, ceea ce denotă faptul că eforturile făcute au avut ecou pe piaţa externă.
Viitor nesigur
Din cele discutate însă la faţa locului, în ciuda eforturilor făcute de firmele româneşti, acestea se confruntă cu probleme deosebite care le ameninţă nu numai viitoarea participare la aceste evenimente aducătoare de contracte la export.
Se ştie că industria sticlei este mare consumatoare de energie. Preţul acesteia este în continuă creştere în ţară, ceea ce pune presiune pe preţul produselor şi inclusiv pe viitorul contractelor de export. Recenta creştere a contribuţiilor (sănătate şi pensii), care se presupune a fi suportată de patronat pentru a nu reduce salariile va avea, de asemenea, efecte asupra preţurilor produselor şi implicit asupra competitivităţii lor. O problemă gravă, care tinde să ia amploare în România este cea a forţei de muncă, în special a celei specializate.
La Cesiro, cea mai mare fabrică de obiecte ceramice pentru menaj din Europa şi care produce 4 milioane de produse pe lună, dintre care unele se regăsesc la Ikea, Auchan şi Lecler, lucrau în urmă doar cu câţiva ani, 1.500 de salariaţi, în timp ce acum, conform celor declarate de reprezentanţii firmei, au rămas doar 1.000.
Şi de la Fabrica de Sticlă din Avrig, printre ultimii rămaşi pe piaţa de sticlărie suflată la ţeavă şi având comenzi speciale de la mari clienţi internaţionali, au mai rămas doar 150 de angajaţi, plecând echipe întregi către alte industrii sau meleaguri unde sunt mai bine plătiţi. “Un sticlar îl fac în cel puţin 5 ani, iar alţii noi nu mai vin”, ne spune Teodora Nuţă, general manager.
Compania participă la Ambiente din anul 2002 şi lucrează cu designeri proprii de mulţi ani, între care se numără şi cunoscutul designer Maria Labău.
O participare bună a avut Axa Porcelaine, care a lansat cu ocazia târgului o nouă colecţie de serviciu de masă de inspiraţie vintage.
“Colecţia Hora cu motive tradiţionale româneşti, lansată anul trecut la târg, merge foarte bine pe piaţa internă şi ne-am orientat pe o tendinţă foarte la modă astăzi. Vom scoate şi o colecţie nouă pentru evenimentul Unirii, bineînţeles tot de inspiraţie tradiţională. Lucrăm cu designerul Alina Alecu, care a realizat grafica la Hora şi cu care ne înţelegem excelent”, ne-a declarat în frumosul stand propriu Amalia Baciu-Sarmeş, Marketing&Sales Manager la Axa Porcelaine.
Foarte mulţumiţi de târg au fost şi cei de la Fabrica de Porţelan Apulum care au lansat colecţia de decorate Ivory Porcelain. “Adoptăm toate stilurile şi am pus accent pe vintage şi modelele decorative geometrice, tip maiolice, lemn şi marmură. Lucrăm cu designerul italian Mirco Santini şi în perspectivă avem un proiect de articole decorative cu Unirea”, ne spune Anca Cucu, Head of Export Department la Apulum.
La rândul său, Adrian Sistem, producător de sticlărie de laborator sub brandul Gabriela Seres, s-a prezentat la târg cu o serie de colecţii noi – Salome, Carmen, Cleopatra şi Vespe, caracterizate prin design.
